ANUL NOU CARE N-A FOST

          

Distribuit în România de: Forum Film România
Din 24 septembrie în cinematografe

Pagina oficială:
https://www.cineforum.ro/project/anul-nou-care-n-a-fost/

Durata: 2h 18 min; Gen: comedie neagră

Cu: Adrian Văncică, Nicoleta Hâncu, Emilia Dobrin, Iulian Postelnicu, Mihai Călin, Andrei Miercure, Luca Toma, Ioana Flora, Vlad Ionuț Popescu, Marian Râlea, Angel Popescu, Radu Gabriel, Ion Sapdaru, Gabriel Spahiu, Manuela Hărăbor, Vasile Muraru, Mircea Lăcătuș, Ada Galeș, Elvira Deatcu, Floriela Grapini, Ilinca Hărnuț, Victoria Raileanu, Virgil Aioanei, Nicodim Ungureanu, Ioan Paraschiv, Sorin Cociș, Dana Voicu, Theodor Șoptelea, Alice Cora Mihalache, Doru Cătănescu, Marius Damian, Marian Adochiței, Mircea Andreescu, Lemne Mihail, Răzvan Vasilescu, Vlad Jipa, Iulian Burciu, Remus Stănescu, Dana Piroiu, Florin Călbăjos, Afrodita Androne, Florentina Năstase.

 

ANCNF

 

 

               Regia și scenariul - Bogdan Mureșanu

               Imaginea - Boróka Biró, Tudor Platon; Montajul - Vanja Kovačević, Mircea Lăcătuș

               Scenografia - Iulia și Victor Fulicea; Costumele - Dana Anghel; Machiaj: Iulia Roșeanu; Coafura: Domnica Bodogan.

               Sunet: Alex Dragomir, Iolanda Gârleanu; Montaj, design & mixaj sunet: Sebastian Zsemlye/ Raza Studio;

               Colorizarea - Laurent Morel

               Castingul - Viorica Capdefier

               Producător - Bogdan Mureșanu

               Ada Solomon, Viorel Chesaru (Chainsaw Europe), Vanja Kovacevic (All Inclusive, Serbia), sunt coproducătorii filmului, iar Irina Enea, Bogdan Luca și Adriana Bumbeș sunt producătorii executivi ai filmului. Producători asociați: Theo Nissim, Claudia Nedelcu Duca, Dan Burlac, Adrian Văncică.

               Producător creativ - Roxana Ardelean; Director de producție - Marian Pascale

 

PREMII:

1.              Cel mai bun film al secțiunii Orizzonti, Veneția 2024, Biennale Cinema

2.              Premiul FIPRESCI pentru Cel mai bun film, oferit de juriul Federației Internaționale a Criticilor de Film, Veneția 2024, Biennale Cinema

3.              Premiul Bisato d'Oro 2024 pentru Cel mai bun scenariu  - Bogdan Mureșanu - Veneția 2024, Biennale Cinema

4.              Mențiunea specială pentru imagine Authors under 40 „Valentina Pedicini” acordată directoarei de imagine Boróka Biró, Veneția 2024, Biennale Cinema

5.              Premiul special al juriului - Bucharest International Film Festival (BIFF), București, 2024

6.              Premiul pentru Cel mai bun film B3 Festival of the Moving Image, Frankfurt, Germania, 2024

7.              Mențiune specială - Molodist Kyiv International Film Festival, Kiev Ucraina, 2024

8.              Atlasul de argint/ Silver Atlas pentru regie  - Arras Film Festival, Franța, 2024

9.              Youth Jury Prize/ Premiul Juriului Tânăr -  Arras Film Festival, Franța, 2024

10.           Marele Premiu/ Golden Pyramid pentru cel mai bun film - Cairo International Film Festival, Egipt, 2024

11.            Premiul SILVER PEACOCK pentru cea mai bună regie (Bogdan Mureșanu) - Goa International Film Festival, India, 2024

12.           Marele Premiu „Aleksandar Saša Petrović” pentru cel mai bun film - Original Film Festival/ Festival Autorskog Filma, Belgrade, Serbia, 2024

13.           Premiul „Gordan Mihić” pentru scenariu (acordat lui Bogdan Mureșanu) - Original Film Festival/ Festival Autorskog Filma, Belgrade, Serbia, 2024

14.           Mențiunea specială a juriului pentru montaj - Vanja Kovacevic, Mircea Lăcătuș - Original Film Festival/ Festival Autorskog Filma, Belgrade, Serbia, 2024

15.            Premiul New Voices New Visions, Palm Spring International Film Festival, 2025

16.           Premiul Juriului - Festival Chefs Op en Lumière Chalon sur Saône, Franța, 2025

17.            Marele Premiu al Juriului, Festival du Premier Film d'Annonay, Franța, 2025

18.           Marele Premiu  - Luxembourg City Film Festival, 2025

19.           Premiul Internațional al Criticii - FIPRESCI - Luxembourg City Film Festival, 2025

20.          Mențiune specială - Vilnius Film Festival/ Kino Pavasaris, Lituania, 2025

21.           Premiul Publicului pentru cel mai bun film de lungmetraj - D’A – Festival de Cinema de Barcelona, Spania, 2025

22.           Premiul pentru cel mai bun film de ficțiune - CROSSING EUROPE Film Festival, Linz, Austria, 2025

23.           Cea mai bună prestație ansamblu/ BEST ENSEMBLE - SEEfest (South East European Film Festival in Los Angeles), SUA, 2025

24.          Mențiunea specială a Juriului - SIFF (Seattle International Film Festival), SUA, 2025

 

 

 

Câștigător a 10 trofee la Premiile Gopo 2025

1.              Premiul pentru Cel mai bun film de lungmetraj;

2.              Premiul pentru Cel mai bun film de debut - Bogdan Mureșanu;

3.              Premiul pentru Cea mai bună actriță în rol principal - Nicoleta Hâncu pentru rolul Florina Miu;

4.              Premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal - Adrian Văncică, pentru rolul Gelu;

5.              Premiul pentru Cea mai bună regie - Bogdan Mureșanu;

6.              Premiul pentru Cel mai Bun Scenariu - Bogdan Mureșanu.

7.              Premiul pentru Cel mai bun montaj - Mircea Lacatus și Vanja Kovačević;

8.              Premiul pentru cel mai bun sunet - Sebastian Zsemlye;

9.              Premiul pentru Cele mai bune decoruri - Iulia Fulicea și Victor Fulicea;

10.           Premiul pentru Cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură - Iulia Roșeanu și Domnica Bodogan.



NOMINALIZAT LA: European Film Awards, European Discovery 2024 – Prix FIPRESCI

 

*** FESTIVALURI INTERNAȚIONALE ***

2024

               Biennale Cinema. Festivalul Internațional de Film de la Veneția

               Le Vie Del Cinema Milan

                I Grandi Festival Rome

               Festivalul Internațional de Film de la Vancouver, Canada.

               Festivalul Internațional de la Zurich, Elveția

               B3 Festival of the Moving Image, Frankfurt, Germania

               Philadelphia International Film Festival (ediția 33, 22-24 octombrie), SUA

               Sao Paolo International Film Festival (17-30 octombrie), Brazilia

               Jakarta Film Week (23-27 octombrie), Indonezia

               „Venezia a Napoli. Il Cinema Esteso” (22-27 octombrie), Italia

                „Molodist” International Film Festival, Kiev (26 octombrie, 3 noiembrie), Ucraina

               Festival du Cinéma International en Abitibi-Témiscamingue (26-31 octombrie), Canada

               Thessaloniki International Film Festival (31 octombrie - 10 noiembrie)

                FilmFestival Cottbus  (FFC, 5-10 noiembrie), Germania

               Zagreb Film Festival (4 - 10 noiembrie), Croația

               Arras Film Festival, Franța (8-17 noiembrie, ediția 25), Franța

               Lisboa Film Festival (8-17 noiembrie), Portugalia

               LIFFE - Ljubljana International Film Festival, Slovenia (13 - 24 noiembrie)

https://www.liffe.si/en/films/festival-sections/perspectives

               Cairo International Film Festival (13 - 22 noiembrie), Egipt

               Original Film Festival/ Festival Autorskog Filma, Belgrade, Serbia

               Semana del Cine, Peru (6-16 noiembrie)

               Goa International Film Festival (20-28 noiembrie)

               Belgrade Original Film Festival, Serbia

               International Film Festival of Kerala (IFFK)

               Haifa Film Festival, Israel

 

2025

               Palm Springs International Film Festival, SUA, 2025

               Trieste Film Festival, Italia, 2025

               Black Movie Festival, Elveția, 2025

               Kustendorf Film Festival, Serbia, 2025

               Göteborg International Film Festival, Suedia, 2025

               Filmfestival Oostende  ~ Festivalul de Film de la Ostende

               Göteborg International Film Festival

               Festival Chefs Op en Lumière Chalon sur Saône

               Europa ! Europa, Australia, 2025

               Vilnius Film Festival "Kino Pavasaris", Lituania, 2025

               Luxembourg City Film Festival, Luxemburg, 2025

               D’A – Festival de Cinema de Barcelona, 2025

               BAFICI ediția 26 (El Buenos Aires Festival Internacional de Cine Independiente), 2025

               HKIFF - Hong Kong International Film Festival, 2025

               Istanbul Film Festival - IKSV, Turcia, 2025

               Midnight Sun Film Festival, Findlanda, 2025

               Crossing Europe Film Festival Linz, Austria, 2025

               SEEFEST, Los Angeles, SUA; 2025

 

 

Info

Lungmetrajul de ficțiune „Anul Nou care n-a fost” completează povestea scurtmetrajului „Cadoul de Crăciun”, unul dintre cele mai apreciate titluri românești, cu 200 de selecții internaționale și 72 de premii. Câștigător al premiului pentru Cel mai bun scurtmetraj european (la gala premiilor Academiei de Film Europene, 2019), Premiul Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj (2019) și al trofeelor pentru Cel mai bun scurtmetraj la Berlin, Clermont-Ferrand, Cottbus, TIFF și multe altele în 2018, scurtmetrajul regizat de Bogdan Mureșanu s-a aflat pe lista de propuneri pentru nominalizările la Premiile Oscar 2020 și este cel mai premiat scurtmetraj românesc din toate timpurile. Scurtmetrajul îi are în distribuţie pe Adrian Văncică, Ioana Flora și Luca Toma. Acţiunea filmului are loc în seara de 20 decembrie 1989, când când Marius, un copil de 9 ani, le dezvăluie părinților conținutul scrisorii trimise lui „Moș Gerilă”, iar aceștia își dau seama că include un mesaj foarte periculos pentru siguranța tuturor.

 

Descriere:

Povești interconectate se desfășoară într-o singură zi, în care personajele caută normalitate, siguranță, iubire, libertate și sens, într-o lume absurdă, alimentată de frică.
După fuga unei actrițe care avea un rol important în programul patriotic de Anul Nou, o echipă TV caută soluții rapide pentru a o înlocui. O tânără actriță de la un teatru de stat vrea să scape de rolul patriotic pentru care este chemată la televiziunea publică. Fiul unui regizor TV și colegii săi, studenți, urmăriți de Securitate, plănuiesc să fugă din țară. Regizorul trebuie să aleagă între a-și salva fiul de la exmatriculare și a-și proteja colegii. O pensionară se luptă să-și păstreze amintirile înainte de demolarea casei. Un muncitor încearcă să-și protejeze familia după ce copilul a scris o scrisoare periculoasă către „Moș Gerilă”.

 

 

Logline:

Cea mai neobișnuită zi.
Un puzzle de personaje în căutare de normalitate, siguranță, libertate și sens.



Sinopsis scurt

Este 20 decembrie 1989. România fierbe, dar nimeni nu vorbește despre asta. Viața pare să continue ca de obicei, cu piese de teatru cenzurate, case demolate, proletari adunați pentru o mare demonstrație, momente artistice ale studenților care ironizează comunismul, în același timp cu spectacolele TV care se pregătesc de Anul Nou pentru glorificarea lui Ceaușescu. În disconfortul casele lor neîncălzite, oamenii încă se luptă cu problemele vechi de când lumea: diferențele de opinie dintre tată și fiu, nostalgia după un fost iubit sau ura față de mama soacră.
Dar, mai presus de toate, Securitatea veghează vigilent.
Șase personaje și povești de viață aparent paralele se întâlnesc în anumite puncte invizibile ale acestei tragicomedii, iar la explozia unei petarde toate duc la o rezoluție comună: sfârșitul unei lumi, căderea regimului comunist în România.

 

Sinopsis lung

În dimineața zilei de miercuri, 20 decembrie 1989, prognoza meteo la radio spune „Este foarte cald pentru această perioadă a anului” - totuși, această informație nu îl impresionează pe Ștefan Silvestru, care este regizor la Televiziunea Națională Română și responsabil de producerea programelor elogioase dedicate tovarășului Nicolae Ceaușescu „cel mai iubit fiu al poporului”. El este chemat să rezolve o problemă neașteptată: una dintre actrițele care a apărut în emisiunea deja filmată pentru a fi difuzată în noaptea de Revelion a fugit din țară: „A ales libertatea”. Prezența ei în program ar crea un scandal major care ar putea compromite întreaga producție. Prin urmare, Silvestru este convocat la o ședință de urgență pentru a găsi o soluție. Dar această problemă se dovedește a fi cea mai puțin critică pe măsură ce povestea se desfășoară...

Fiul său, Laurențiu, student la chimie, nu împărtășește opiniile promovate în emisiunile realizate de tatăl său. Mai mult, el este furios și dezgustat de starea lucrurilor din „cea mai bună dintre lumile posibile”, în „societatea socialistă multilateral dezvoltată”, precum și de colaborarea reprobabilă a tatălui său cu regimul criminal. Astfel, el decide să aleagă libertatea și să evadeze din lagărul socialist împreună cu Vlad, un coleg de facultate născut pe malurile Dunării. Ei vor încerca să treacă ilegal granița cu Iugoslavia, înotând. Pentru această aventură riscantă, cei doi prieteni s-au pregătit temeinic - pentru traversarea Dunării, Laurențiu a comandat costume speciale, făcute din material de cort la o croitoreasă numită Mariana...

...care este căsătorită cu Gelu și au un fiu de opt ani pe nume Marius. Marius încă mai crede în Moș Crăciun (Moș Gerilă), căruia îi scrie o scrisoare cu dorințe. El este un copil bun, care își iubește mult părinții, așa că îi cere Moșului să le aducă și lor cadouri. Așa că îi cere Moșului să împlinească dorința secretă a tatălui său, pe care l-a auzit de multe ori șoptind: „Îmi doresc să moară Nea Nicu!” (TN: Nea Nicu = Nicolae Ceaușescu). Chiar dacă este un bun proletar, Gelu nu este imun la lipsa de căldură, foame, sărăcie… și frică. El descoperă acest nou sentiment când Marius îi spune ce a scris în scrisoarea pe care deja a trimis-o. Frica lui Gelu este total legitimă - dacă scrisoarea fatală este citită și expeditorul identificat, Gelu va fi considerat un opozant oficial al regimului. Acest lucru va veni cu un preț pe care Gelu nu este dispus să-l plătească: nu este un insurgent, nu strigă, doar comentează în șoaptă. Nu vrea să fie un erou, așa că frica lui ia forma furiei împotriva fiului său nechibzuit, dar naiv. Totuși, furia nu rezolvă problema, așa că Gelu încearcă disperat să găsească o soluție pentru a face scrisoarea să dispară - ce-ar fi să toarne ceva în cutia poștală în care Marius a pus misiva pentru Moș Crăciun? Această operațiune secretă și periculoasă va fi realizată la adăpostul nopții. Până atunci, Gelu este ocupat cu diverse treburi: în principal, să ajute o bătrână numită Margareta Dincă să se mute din casa ei de pe strada Uranus din orașul vechi - o casă care urmează să fie demolată - într-un apartament nou dintr-un bloc de locuințe. Această misiune i-a fost încredințată lui Gelu de un executiv de la locul său de muncă, tovarășa Camelia Dincă, care este nora Margaretei...

Camelia este căsătorită cu Ionuț Dincă, un ofițer de securitate. Poziția puternică a lui Ionuț nu o ajută pe mama sa în vârstă, Margareta; casa ei nu poate fi salvată. Urmează să fie distrusă împreună cu întreaga vecinătate printr-o decizie luată la cel mai înalt nivel. Mama sa nu vrea să părăsească casa în care a locuit decenii întregi. Este foarte atașată de acest loc prin fire fine de amintiri plăcute și dragi, în special despre soțul ei decedat. Margareta Dincă este indiferentă la motivele practice și la modă ale mutării într-un bloc nou de apartamente. Acceptă mutarea impusă de regim doar de fațadă. Chiar dacă pare împăcată și înțelegătoare - cu excepția unor mici remarci răutăcioase - Margareta este hotărâtă să moară în patul ei, în vechea ei casă. Fiind angajat în îndatoririle sale de muncă și în sarcina de a monitoriza campusul studențesc, Ionuț Dincă nu este conștient de planul sinistru al mamei sale. În același timp, agitația din jurul mutării mamei sale combinată cu sentimentul vag al unor schimbări iminente și dramatice - un sentiment care a crescut după ce superiorul său i-a dat unele informații interne - l-au făcut să ignore unele fapte din campusul studențesc pe care trebuia să le supravegheze. Unul dintre aceste fapte este despre un anumit student numit Laurențiu Silvestru, fiul lui Ștefan Silvestru, regizorul TV.

...care, între timp, a reușit să rezolve problema cauzată de actrița fugită care făcea parte din spectacolul dedicat dictatorului Ceaușescu pentru noaptea de Revelion. A înlocuit-o cu o actriță de teatru, o anumită Florina Miu, care află despre această „onoare” în timpul repetiției pentru piesa „Cameristele” de Jean Genet. Florina este într-o profundă suferință emoțională deoarece este extrem de îngrijorată de soarta fostului său iubit care s-a mutat la Timișoara după despărțirea lor dureroasă. Nu poate lua legătura cu el deoarece conexiunile telefonice sunt întrerupte în urma evenimentelor grave din oraș. Relatările despre proteste și masacrul care a urmat au fost difuzate de Radio Europa Liberă, așa că știa că îngrijorările ei erau justificate. De asemenea, se simte vinovată de despărțire și, în consecință, de plecarea lui la Timișoara. Astfel, starea ei emoțională nu o ajută să primească corespunzător „prețioasa” propunere de a apărea într-o emisiune TV și de a recita un poem grotesc encomiastic. Noul ei iubit, Alex, regizor de teatru, și o colegă actriță încearcă să-i dea câteva sfaturi înțelepte și practice și, de asemenea, să o motiveze, dar fără succes: Florina încearcă disperată să evite această rușine...

Toate aceste povești, toate aceste vieți aparent paralele se întâlnesc în puncte invizibile și toate duc la o rezoluție comună: sfârșitul unei lumi, căderea regimului comunist în România.

 

Notă regizorală: Bogdan Mureșanu

Întotdeauna am fost interesat de ceea ce înseamnă ACUM. Mai ales când vine vorba de un ACUM istoric, și anume un moment unic în timp care îi conectează pe toți la o conștiință comună. Unele dintre aceste momente sunt de fapt puncte de schimbare într-o paradigmă istorică, cum ar fi, de exemplu, Revoluția Română, probabil cea mai televizată revoluție din lume, dacă nu chiar prima. Am vrut totuși să abordez subiectul din perspectiva microscopică a oamenilor obișnuiți și nu de sus în jos. Am vrut să recreez acel moment în timp în care schimbarea a avut loc fără ca măcar să fie observată. O schimbare care a șters complet o dictatură pentru a face loc libertății și demnității.

Acesta este un film cu o viziune simfonică asupra unui eveniment istoric care a fost poate de prea multe ori prezentat în filmele noastre printr-o singură lentilă.

 

Urmărind acțiunea și personajele, vedem cu poveștile lor se întrepătrund și se suprapun.  Cea mai mare provocare a fost să găsim introducerea potrivită, să creez legături subtile, să redau un context comun, cu fire distincte, dar să păstrez impresia că totul se petrece simultan. Am ales o structură de puzzle, în care piesele din fiecare poveste se grupează mai mult la început, se despart la mijloc și apoi se apropie unele de altele înspre finalul finalul filmului.

 

Notă de producție

 

Producția filmului a început practic odată cu filmările pentru scurtmetrajul „Cadoul de Crăciun”,  continuat în toamna 2021 cu câteva zile de filmare de încercare a acestui tip de narațiune multistory… În noiembrie și decembrie 2022 s-a filmat cea mai mare parte, inclusiv reconstituirea demonstrației din 21 decembrie (peste 200 oamenii la figurație, filmat într-o fabrică și în Piața Revoluției). În februarie 2023 au continuat filmārile, iar în martie au fost filmate mici completări.

S-a filmat cu o singură cameră în afara de momentul „Revelion la TVR/studio TVR”.

Locațiile de filmare au fost: Piața Revoluției, la Fabrica Griro, în sediul Electrecord, în șase locații diferite - case și apartamente din București, la Gostinu, pe malul Dunarii  (graniță), cu echipe variate, între 25 - 100 de oameni în echipă, precum și la TVR. Momentul Revoluției a fost filmat cu o figurație în număr de 200 de oameni, iar echipa tehnică în acea zi a implicat 40 de persoane.

 

Notă de montaj

Mircea Lăcătuș (România)

ANUL NOU CARE N-A FOST este un film despre natura umană și modul diferit în care aceasta este percepută de fiecare dintre noi.
Pentru mine, montajul filmului a fost o experiență unică, datorită faptului că structura nu a fost stabilită de la început. Succedarea celor șase povești a fost o chestie complicată, care a făcut ca filmul să fie ca un organism viu, care în fiecare zi de montaj ne surprindea cu asocieri noi. Colac peste pupăză, în film am avut și șansa să-mi joc propriul rol, de editor la TVR, ocazie cu care am putut să văd și partea cealaltă, experiența din fața camerei de filmat.

Vanja Kovacevic  (Serbia)
Am intrat ceva mai târziu în acest proiect. Abia îl cunoscusem pe Bogdan și mi-a arătat ceva, să-i spunem un ansamblu, al filmului pe care încă îl filma la acea vreme. Acel „montaj” era foarte lung, avea scene lipsă și, cel mai important: nu avea traducere. Dar l-am vizionat, tot întregul. Mi-au plăcut imaginile, chiar dacă nu am înțeles mare parte din ele, am avut comentarii, iar el mi-a cerut să mă alătur echipei. După ce a lucrat o vreme cu Mircea Lăcătuș, care de altfel joacă rolul editorului în film, Bogdan a venit la Belgrad cu o variantă lungă de montaj, dar de data aceasta avea subtitrări. Este amuzant cum aceleași puncte și scene și lucruri în general care mă deranjau când îl vizionam cu traducere, erau aceleași cu care aveam probleme și înainte să pot înțelege totul sau aproape totul. Așa că, din acel moment, în principal, ne-am  jucat cu structura filmului.
Deoarece filmul urmărește poveștile a șase personaje, care sunt parțial conectate și se suprapun, părea la acea vreme că posibilitățile sunt nelimitate. Dar provocarea era: cum să nu confuzăm publicul și să introducem fiecare personaj la începutul filmului și totuși să păstrăm impresia că toate se întâmplă simultan. Povestea pe care o urmărim în acest film, se desfășoară în puțin peste 24 de ore; și singura modalitate de a face asta și de a nu avea un film de 5 ore la final, a fost să tăiem „evidențele”, să abandonăm această dramaturgie a „muncii în progres” a fiecărei povești, și mai degrabă să o structurăm ca un puzzle. Așadar, bucățile fiecărei povești erau mai grupate la început, astfel încât să ne putem juca mai mult cu ele spre sfârșitul filmului. Cheia pentru a „lăsa" fiecare poveste să curgă, înainte de a tăia la următoarea, a fost întotdeauna un fel de „cliffhanger”, cu ideea că privitorul va fi mai implicat în anticiparea a ceea ce se va întâmpla în continuare cu personajele.

Personaje

Gelu - Adrian Văncică 

Gelu este un muncitor într-o fabricǎ bucureşteană şi pare genul de personaj simpatic, dar fǎrǎ vreo trǎsǎturǎ de caracter care sǎ-l scoatǎ în evidență. A fost conceput de regizor drept o ființă anistorică, dar care ajunge în mod ironic să fie implicat într-o Revoluție. E un anti-erou care ajunge să aibă curaj din prea multă frică. Gelu este, de altfel, și personajul central din scurtmetrajul „Cadoul de Crăciun” și, în cazul acestui lungmetraj, unul dintre cele șase personaje principale. Într-un fel sau altul, face parte din tipologia des întâlnită a taților de atunci, care puteau trece într-o clipă de la glumă la accese de autoritate.

 



Ștefan Silvestru - Mihai Călin

„Mi-am închipuit acest regizor din TVR ca pe un bărbat care în tinerețe avea cu totul altfel de aspirații decât să regizeze o emisiune ridicolă precum Plugușorul Patriotic. Iar culmea ridicolului este să fi implicat în ultima astfel de emisiune.” Ștefan nu este un bărbat lipsit de demnitate și inteligență, însă, undeva pe parcursul vieții lui a greșit ori nu a avut șansa să își urmeze visul. Acum e prea târziu și își proiectează neputințele asupra băiatului său: Laurențiu.

 

Margareta Dincă -  Emilia Dobrin
O doamnă în vârstă cu ceva nobil în felul în care se poartă și care a simpatizat cu idealul unei societăți mai juste. A fost, cum mărturisește chiar Margareta, membră de partid din convingere. Acum, însă, trăiește dezamăgirea unui regim care urmează să-i șteargă trecutul prin lucrările masive de demolare a întregului cartier în care a trăit. Drept urmare, în ziua în care o găsim, Margareta este un om care se pregătește să treacă în uitare cu totul. Relația cu fiul ei este una ambiguă și, crede regizorul, este firesc așa, dat fiind că Ionuț reprezintă un sistem pe care acum îl reneagă cu toată puterea.


Ionuț Dincă - Iulian Postelnicu

„Am vrut să am un securist în film. Unul despre care nu putem spune nici că-i rău, nici că-i bun. Am vrut în mod deliberat să nu-l înțelegem, ba mai mult, să trezească o senzație de repulsie ca și cum ar fi dintr-o specie cu sânge rece.”, menționează Bogdan Mureșanu.
Un personaj aflat sub vremuri cărora încearcă să le facă față și nu să le înțeleagă, Ionuț este om doar uneori în raport cu mama însingurată și cu soția însărcinată, dar și atunci mai curând ca un reflex condiționat decât ca dat natural. Niciodată deschis, niciodată ușor de citit, Ionuț Dincă poate fi descifrat doar dacă i-ai putea studia microexpresiile faciale cu ajutorul unei lupe imense. Chiar și în felul în care se mișcă are ceva robotic ca și cum doar repetiția l-ar mai putea ține în viață.

 

Florina Miu - Nicoleta Hâncu

„Ioana D’Arc. Am dorit să am în acest film un personaj care să aibă și o scală morală cu mai multe gradații aşa încât să acționeze sau reacționeze la evenimentele din jur pe criterii etice”, scrie regizorul. A fost imaginată ca o mică actriță venită din provincie și care se trezește într-o lume a compromisurilor, pe care învață să le facă, dar fără să uite că are un radar interior pentru ce este bine sau rău. Florina are și o grație aparte, chiar dacă ea provine mai curând dintr-o sumă de stângăcii și naivități. Florina este una dintre cei mulți care erau conștienți de schimbările din jurul României și sperau, mai mult sau mai puțin tacit, că se vor petrece și la noi. Ascultă Radio Europa Liberă, are mici revolte, se autoflagelează.

 

Laurențiu Silvestru - Andrei Miercure
Laurențiu este un băiat mai curând timid decât sigur pe sine, deși are o formă de rebeliune născută din inadecvare. Student la Politehnică, își dorea enorm să urmeze o carieră artistică și a intrat într-una din brigăzile artistice care prin spectacolele lor de umor erau adeseori coșmarul securității. Laurențiu vrea să fugă din țară tocmai pentru că nu se poate revolta până la capăt. La urma urmei, tatǎl său este regizorul unei emisiuni dezgustătoare care proslăvește o dictatură în cel mai deșănțat mod. Așa încât, singura salvare posibilă pentru el este desprinderea totală. Fuga, ca atâția alții, cǎtre oriunde. Către dincolo. Cǎtre afară.

 

Biografie și filmografie regizor

 

BOGDAN MURESANU (n. 10/08/1974) – regizor, scenarist, producător

Bogdan Mureșanu, un scriitor român premiat, a trecut de la literatură și publicitate la cinema cu același succes, atât ca regizor, cât și ca scenarist.
De la debutul său în 2008 cu scenariul pentru „Torța umană” (cel mai bun scurtmetraj la competiția de scenarii TIFF), lucrările sale includ animații, documentare, filme de ficțiune și seriale TV.

 

Membru al Academiei Europene de Film, Bogdan este cunoscut cel mai bine ca scenarist pentru „Opinci” - o animație premiată internațional - și pentru „Cadoul de Crăciun”, scurtmetraj nominalizat la Oscar în 2020, cu 200 de selecții la festivaluri și 72 de premii (inclusiv Grand Prix la Festivalul Internațional de Film Clermont Ferrand, Franța; Cel mai bun scurtmetraj european la Alcine, Festivalul European de Film, Spania și trei premii la Festivalul de Film Tampere, Finlanda).
După „Anul Nou care n-a fost” - debutul său în lungmetraj ca regizor, lucrează la „Magicianul”, o coproducție franco-româno-croată (scurtmetraj de animație) și se pregătește să între
în pre-producție pentru alte trei filme românești, finanțate de CNC.

FILMOGRAFIE:
REGIZOR și SCENARIST:

               Anul Nou care n-a fost (2024) - lungmetraj de ficțiune

               Magicianul (2024) – animație, scurtmetraj de ficțiune

               Cadoul de Crăciun (2018) - scurtmetraj de ficțiune

               Tuns, ras și frezat/ Half Shaved (2013) - scurtmetraj de ficțiune

               Spid (2016) - scurtmetraj de ficțiune

               Negruzzi 14 (2016) - scurtmetraj documentar

               Reflexul Semmelweis (2016) - scurtmetraj experimental

SCENARIST:

               Ziua în care se va naște din nou, scurtmetraj de ficțiune în producție, regizat de Emil Spahiyski, scris de Emil Spahiyski și Bogdan Mureșanu, finanțat de CNC-ul bulgar

               Opinci (2019) - scurtmetraj de animație, regizat de Anton și Damian Groves, cel mai bun scurtmetraj românesc la TIFF 2019, Premiul Publicului Tânăr la Clermont Ferrand.

               Unde este Sofia? - Mențiune Onorabilă la Canada Film Fest Script Writing Competition, Vancouver, Canada; Cel mai bun scenariu la Festivalul de Film OAXACA, Mexic 2012

DESPRE ACTORI

 

Adrian Văncică

Adrian Văncică (n. 18 martie 1977, în Târgoviște) este un actor român cunoscut pentru performanțele sale remarcabile în teatru, film și televiziune. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, Facultatea de Teatru, specialitatea actorie la clasa prof. univ. dr. Mircea Albulescu și a jucat la Teatrul Nottara timp de 15 ani, până în 2021.

Văncică a câștigat popularitate și apreciere pentru rolurile sale versatile, fiind recunoscut în special pentru interpretarea personajului Celentano în serialul de comedie „Las Fierbinți”, în care joacă de 12 ani, pentru care a scris peste 150 de episoade și care a devenit un fenomen cultural în România.

Pe lângă acest rol iconic, el a avut contribuții notabile în producții cinematografice precum „Hârtia va fi albastră” (2006, r. Radu Muntean), „Boogie” (2008, r. Radu Muntean), „Marți, după Crăciun” (2010, r. Radu Muntean), „Visul lui Adalbert” (2011, regia Gabriel Achim),  „America, venim” (2014, r. Răzvan Săvescu), „Un etaj mai jos” (2015, r. Radu Muntean), „Bacalaureat” (2016, r. Cristian Mungiu), „6,9 pe scara Richter” (2016, r. Nae Caranfil), „Ultima zi” (2016, r. Gabriel Achim), „Alice T” (2018, r. Radu Muntean) și altele.
Adrian Văncică  fost nominalizat la Premiul Gopo
pentru Cel mai bun actor în rol secundar în 2009 pentru rolul Vali Iordache din filmul „Boogie” și în 2018 pentru rolul polițistului din „Ultima zi”.

 

În teatru, Adrian Văncică a colaborat cu numeroase teatre de prestigiu din București și din țară, aducând la viață personaje complexe și captivante. Talentul său actoricesc a fost recompensat cu multiple premii și distincții.

Pe lângă cariera sa de actor, Văncică este și scenarist, contribuind la diverse proiecte de televiziune și film. De asemenea, timp de 10 ani a susținut spectacole de stand-up pe diverse scene din România și în străinătate.
Cu o prezență charismatică și o abilitate specială de a se adapta diverselor genuri și roluri, Adrian Văncică este unul dintre cei mai cunoscuți și îndrăgiți actori din peisajul artistic românesc.

 

Mihai Călin

Mihai Călin (n. 16 august 1968, în București) a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București în anul 1994.
În 1995, s-a alăturat postului de televiziune
ProTV, recent înființat, prezentând pentru scurtă vreme emisiunea matinală alături de Florin Călinescu, apoi emisiunea concurs „Știi și câștigi”. A mai fost gazda emisiunilor „Roata norocului”, între 1997 și 1999, și „Superbingo”, în 2001.

A jucat în peste 30 de producții - lungmetraje, scurtmetraje, seriale TV.

Filme: În 1994 și-a făcut debutul cinematografic în pelicula „Pepe și Fifi” (r. Dan Pița).
Au urmat numeroase roluri în cinema, precum „Second hand” (2005, r. Dan Pița); „Concertul” (2009, r. Radu Mihăileanu); „Q.E.D.” (2013, r. Andrei Gruzsniczki), „America, venim” (2014, r. Răzvan Săvescu), „5 minute” (2019, r. Dan Chișu), „Metronom” (2022, r. Alexandru Belc).
În 2021, a câștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor în rol principal, pentru rolul din filmul „5 minute”.
Seriale: „Băieți buni” (2005), „Iubire ca în filme” (2006), „Inimă de țigan” (2007), „Regina” (2008), „Aniela” (2009), „Moștenirea” (2010), „O nouă viață” (2013), „Umbre” (2014), „Fructul oprit” (2018), „Sacrificiul” (2019), „Adela” (2021), „Valea Mută” (2022), „Lasă-mă, îmi place! Camera 609” (2023).

Mihai Călin este actor angajat  la Teatrul Național București din 1994, jucând în numeroase spectacole în București în în țară. În 2015 a fost recompensat cu Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol secundar - Caliban în „Furtuna” (W. Shakespeare), regia: Alexander Morfov.
În prezent joacă la TNB în mai multe spectacole spectacole precum: „Părinți și copii”, „Nebun din dragoste”,  „Exil”, „No man’s land”, „Procesul lui Eichmann” - acesta din urmă fiind și primul spectacol de teatru pe care l-a regizat (după un text de Motti Lerner)  - premiera septembrie 2024.

 

Nicoleta Hâncu (n. 16 decembrie 1985, Târgu Mureș)
Absolventă a Liceului German „Joseph Haltrich” din Sighișoara. A absolvit Facultatea de Teatru, secția Arta Actorului, în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” din București, la clasa prof. Florin Zamfirescu, grupa prof. Adrian Pintea.
Actriță independentă, a colaborat de-a lungul timpului cu o mare parte din teatrele din București (Teatrul Bulandra, Teatrul Metropolis, Teatrul Dramaturgilor Români, Teatrul Mic, Centrul Cultural Nicolae Bălcescu) cât și din alte orașe ale țării ( Teatrul Maria Filotti Brăila, Teatrul George Ciprian Buzău).
Printre spectacolele în care a jucat se numără: „Interesul general” (regia Andrei Huțuleac), „California Suite” (regia Andrei Huțuleac), „Vitrine imposibile” (regia Iulia Grigoriu), „Zbor deasupra unui cuib de cuci” (regia Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis), „Steaua fără nume” (regia Victor Ioan Frunză, Teatrul Dramaturgilor Români), „O scrisoare pierdută” (regia Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis), „Amadeus” (regia Victor Ioan Frunză), „Hamlet” (regia Victor Ioan Frunză), „Mobilă și durere” (regia Victor Ioan Frunză, Teatrul Dramaturgilor Români), „Livada de vișini” (regia Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis), „Tartuffe” (regia Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis), „Oblomov” (Teatrul Bulandra, regia Alexandru Tocilescu), „Ce păcat c-a fost o curvă” (regia Alexandru Darie, Teatrul Bulandra), „Lear” (regia Andrei Șerban, Teatrul Bulandra), „Crimă și pedeapsă” (regia Andrei Grosu) etc 

Are o experiență bogată în film: „Y” (2024, r. Maria Popistasu și Alex Baciu), „Taximetriști” (2023, r. Bogdan Theodor Oltenu), „Cititul în cafea (r. Andrei Redinciuc), „Spre dimineață”, „Odată pentru totdeauna (r. Iura Luncasu), „O zi bună” (r. Eduard Draghici), „Poate mai trăiesc și azi (2019, r. Tudor Jurgiu), „Câteva conversații despre o fată foarte înaltă” (2018, r. Bogdan theodor Olteanu), „Marița” (2017, r. Cristi Iftime), „Minte-mă frumos în Centrul Vechi (2016, r. Iura Luncasu), „Blue spring” (2015, r. Andreea Borțun), „O poveste de dragoste, Lindenfeld” (2013, r. Radu Gabrea), „Duminica dimineața” (r. Bogdan Theodor Olteanu), „Taiu” (r. Iura Luncașu), „Misterul unui caz simplu” (r. Vera Surățel), „Lungul drum spre casă” (r. Ana Chioveanu), etc.
Pentru rolul Clara din filmul „Poate mai trăiesc și azi” a fost nominalizată la Premiile Gopo 2022, în categoria Cea mai bună actriță în rol principal.


 

Iulian Postelnicu (n. 25 iunie 1978)

Născut într-un sat de lângă granița româno-moldovenească, Iulian Postelnicu s-a mutat în copilărie la Focșani, unde a descoperit actoria la 15 ani și s-a îndrăgostit iremediabil de  această meserie. La 22 de ani a absolvit Universitatea Naţională  de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” din București cu o diplomă de licență în actorie. După absolvire, Iulian a interpretat mai multe personaje secundare în filme precum „Domestic” (2012, r. Adrian Sitaru), „Funeralii fericite” (2013, r. Horațiu Mălăele), „Un om la locul lui” (2018, r. Hadrian Marcu) și „Un etaj mai jos” (2015, r. Radu Muntean),  pentru care a primit o nominalizare la Premiile Gopo  pentru cel mai bun rol secundar. În 2019, a interpretat personajul lui Vali în „Arest” (r. Andrei Cohn), pentru care a câștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor într-un rol principal. Au urmat rolurile: Costin din „Otto Barbarul” (2020, r. Ruxandra Ghițescu), Daniel din serialul HBO TV „Ruxx” (2022) și Ilie din „Oameni de treabă” (2022, r. Paul Negoescu), pentru care a câștigat premiul pentru Cea mai bună performanță la FIFF Namur, premiul pentru Performanță individuală remarcabilă la FilmFestival Cottbus și Premiul Gopo 2023 pentru Cel mai bun actor în rol principal. În 2023 a apărut în „Ramon” (r. Jesus del Cerro), „Haita de acțiune” (r. Vali Dobrogeanu), „Încă două lozuri” (r. Paul Negoescu” și „Libertate” (r. Tudor Giurgiu). Rolul Lt. Col. Dragoman din filmul Libertate i-a adus Premiul Gopo 2024 pentru Cel mai bun actor în rol secundar. Alte două producții în care a jucat vor fi lansate în 2024: „Moromeții 3” (r. Stere Gulea) și „Holy Week/ Săptămâna Mare” (r. Andrei Cohn). Are la activ aproape 30 de roluri în filme și seriale.
Cele mai recente apariții au fost în serialele „Groapa” (2023, Pro TV), „Spy/ Master” (2023, HBO Max), „Brigada Nimic” (2023).

Pe lângă cariera sa de actor, Iulian Postelnicu a lucrat ca scenarist pentru mai multe emisiuni și seriale TV românești precum „Mondenii”, „SRC” și „Las Fierbinți”. A co-scris, împreună cu Bogdan George Apetri, scenariul pentru lungmetrajul „Neidentificat” (2020), pentru care au câștigat premiul Gopo pentru Cel mai bun scenariu.

Emilia Dobrin (n. 1 august 1948, Vălenii de Munte)
Emilia Dobrin a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în 1971 și a jucat în peste 30 de filme și seriale românești. A fost actriță la Teatrul Municipal din Ploiești între 1971 și 1977, iar din 1978 la Teatrul Nottara din București. A jucat la Teatrul ACT, Teatrul Mic și altele.
A interpretat peste 40 de roluri în spectacole de teatru, lucrând cu regizori precum Dan Nasta, Sanda Manu, Ion Cojar, Ion Lucian, Alexandru Tatos, Dan Micu, Mihai Berechet, Alexandru Dabija, Mihai Măniuțiu, Gelu Colceag, Alice Barb, Radu Afrim, Sorin Militaru, Radu Dragomirescu și mulți alții. Are în palmares
 trei nominalizari pentru rol principal  la  premiile UNITER.
În 2016 a primit premiul UNITER pentru cea mai bună actriță - pentru rolul Elena din „Casa cu pisici” (r. Radu Iacoban, Teatrul Mic, București).
A jucat înainte de 1990 în filme precum „Printre colinele verzi” (1971, r. Nicolae Breban, participant la Cannes), „Porțile albastre ale orașului” (1975, r. Mircea Mureșan), „Mere roșii” (1976, r. Alexandru Tatos), „Bietul Ioanide” (1980, r. Dan Pița), „Omul și umbra” (1981, r. Iulian Mihu), „Secvențe” (1982, r. Alexandru Tatos), „Viraj periculos” (1983, r. Sergiu Nicolaescu); „Secretul armei secrete” (1988, r. Alexandru Tatos), „Un bulgăre de humă” (1989, r. Nicolae Mărgineanu).
Au urmat roluri în producții precum: „Furia” (2002, r. Radu Muntean), „Binecuvântată fii, închisoare” (2002, r. Nicolae Mărgineanu), „Examen” (2003, r. Titus Muntean), „Captivi de Crăciun” (2010, Iulia Rugină), „Tatăl fantomă” (2011, r. Lucian Georgescu), „Câinele japonez” (2013, r. Tudor Cristian Jurgiu), „Live” (2013, r. Vlad Păunescu), „Aniversarea” (2017, r. Dan Chișu), „Maia, portret cu mâini” (2024, r. Alexandra Gulea).
Seriale TV: „Hacker”(2004), „Cu un pas înainte” (2007), „Triplu sec” (2018), „Profu'” (2019).

Andrei Miercure (n. 18 iunie 1997, București)
Andrei Miercure a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale" București în anul 2019. Încă din perioada facultății a lucrat cu mai mulți regizori de teatru și film, până în prezent reușind să realizeze peste 15 spectacole de teatru și peste 10 filme de scurtmetraj și de lungmetraj.
Și-a făcut debutul în film cu rolul lui Silviu, în lungmetrajul "Metronom" (2022, r. Alexandru Belc), însă până atunci a mai avut câteva apariții episodice în mai multe producții naționale și internaționale  - „Un Pas În Urma Serafimilor" (2016, r. Daniel Sandu), „Turnul din Pisa" (2019), „Po Tamburi"(2021).
În prezent este actor angajat al Teatrului Evreiesc de Stat și colaborează cu câteva teatre din București, precum  Teatrul de Comedie, Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”, Teatrul Godot.

 

Melodii de pe coloana sonoră:

«OAMENI» Autori muzică şi versuri: Ţeicu Ioan-Marius / Dumitru Ovidiu

Artist-interpret: Aurelian Andreescu; (P) 1973, Electrecord România

 

«BOLERO» Compozitor: Maurice Ravel; Artist-interpret: Orchestra Naţională Radio, dirijor Emanuel Elenescu; (P) 1993, Electrecord România

 

«MAGISTRALA ALBASTRĂ» Autori muzică şi versuri: Vasile V. Vasilache / Aurel Storin
Artist-interpret: Mirabela Dauer & Dan Spătaru; (P) 1985, Electrecord România

 

«HAI SĂ NE IMAGINĂM» Autor muzică şi versuri: Ion Cristinoiu; Interpret: Ion Cristinoiu; (P) 1983, Înregistrare Radio România

 

«CASA MEA» Autor muzică şi versuri: Cristinoiu Ion; Interpret: ANGELA SIMILEA; (P) 1983, Înregistrare Electrecord România

 

«UN SFÂRŞIT E UN ÎNCEPUT» Autor muzică şi versuri: Iovan Leontin / Breaz Marcel-Traian
Interpret: CELELALTE CUVINTE; (P) 1987, Înregistrare Electrecord România

 

«HOLIDAY» Writers/Composers: Schenker Rudolf / Meine Klaus; © Arabella Music Edition Muenchen represented by Universal Music Publishing; Performed by SCORPIONS; (P) 1979 BMG Rights Management

 

«FLORI CE-AŢI CRESCUT LA ÎNTÂMPLARE»
Autor muzică și versuri: Petru Magdin (UCMR-ADA); Interpret: DIDA DRĂGAN
(P) 1973, Înregistrare Televiziunea Română - TVR

«UN ZÂMBET, O FLOARE» Autor muzică și versuri: Mihai Constantinescu; Interpret: MIHAI CONSTANTINESCU

 

AGENT MUZICAL: ANGELA NITA / ANGEL’S FILM PRODUCTION

 

***

 

O producție Kinotopia, România, lungmetrajul ANUL NOU CARE N-A FOST a fost realizat în co-producție cu: SRTV (Societatea Română de Televiziune), All Inclusive Film (Serbia) și în asociere cu Chainsaw Europe.

Proiect cultural finanţat de: Ministerul Culturii, Centrul Național al Cinematografiei, Institutul Cultural Român, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică, DACIN SARA, UCIN.
Realizat cu sprijinul
: Creative Europe Media
Parteneri: Conceptual Lab by Theo Nissim, NORD Grupul Medical Provita, CROSCONSTRUCT, BDG, Liliac, NOSTALGIA, Emergency Medical Home, Fan Courier, Happy Cinema.

Mulțumiri: Electrecord, Universitatea Politehnica București, Compania Municipală Parking, Fundația 9 BRD, Teatrul Nottara.

 

Distribuitor: Forum Film

 

Social media: Facebook  -  Instagram

 

Partener media principal: Radio Guerrilla

Parteneri media: Cărturești; Zile și Nopți; Cinemap; Cinepub; Psychologies; Like 5; Weekend Adevărul; Pagina de media; News.ro; Cinefan; Cinefilia; Daily Magazine; Filme-cărți; Gen, știri; IQads; Smark; Happening, Happy Fish; Haute Culture; Liternet; Movienews; Observator Cultural; Playtech; Revista FILM; Revista Golan; Urban.ro, Ziarul Metropolis; Bookhub, Bumper.Club, Bazar de muzică; Aarc.

 

***

 

Participarea la Veneția este susținută de Conceptual Lab by Theo Nissim,  Ministerul Culturii, Centrul Național al Cinematografiei, Institutul Cultural Român, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică, DACIN SARA, UCIN.

 

***

 

Despre Kinotopia

Kinotopia este o companie de producție de film și reclame, fondată în 2006. De-a lungul timpului, echipa s-a concentrat asupra proiectelor cinematografice, adăugând noi noi prieteni cu experiență și viziune în domeniu.
Filme // Proiecte

 

 

Despre Forum Film România

Forum Film România s-a înființat în anul 2010 și a preluat în exclusivitate distribuția în cinematografe, la nivel local, a peliculelor realizate de studiourile Disney, Pixar, Marvel și LucasFilm, iar din anul 2020 și pe cele produse de studiourile 20th Century și Searchlight Pictures.

În afară de România, companiile Forum Film coordonează distribuția de filme și în Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia și Israel. În Israel, colaborarea Disney cu Forum Film a fost începută în urmă cu aproape 50 de ani.

În ultimii ani, pe lângă Disney, compania distribuie şi producții locale: Taximetriști (2023, r. Bogdan Theodor Olteanu), Klaus & Barroso (2024, regie colectivă), Băieții buni ajung în Rai (2024, r. Radu Potcoavă), În Inima Naționalei (2024, r. remus Achim) precum și alte titluri ale studiourilor independente.

Forum Film România este parte a grupului Cinema City International, activ pe diverse segmente ale pieței cinematografice, inclusiv în operarea de cinematografe și distribuția de filme.

 

***

 

GENERIC

 

DISTRIBUȚIE

Adrian Văncică - Gelu

Nicoleta Hâncu - Florina

Emilia Dobrin - Margareta Dincă

Iulian Postelnicu - Ionuț Dincă

Mihai Călin - Ștefan Silvestru

Andrei Miercure - Laurențiu Silvestru

Luca Toma - Marius

Ioana Flora - Mariana

Vlad Ionuț Popescu - Vlad

Marian RâLea - Mihalcea

Angel Popescu - Alex

Radu Gabriel - Cameramanul Gabi

Ion Sapdaru - Tovarășul Vârtosu

Gabriel Spahiu - Benghe

Manuela Hărăbor - Alina Silvestru

Vasile Muraru - Nea Romică

Mircea Lăcătuș - Editorul

Ada Galeș - Camelia Dincă

Elvira Deatcu - Doamna

Florinela Grapini - Vecina Benghe

Ilinca Hărnuț - Scenografa

Victoria Raileanu - Lili

Virgil Aioanei - Coleg Gelu

Nicodim Ungureanu - Șofer Taxi

Ioan Paraschiv - Anchetator

Sorin Cociș - Stamate

Dana Voicu - Farmacista

Theodor Șoptelea - Manu

Alice Cora Mihalache - Solange

Doru Cătănescu - Poștaș

Marius Damian - Nea Jiji

Marian Adochiței - Berlogea

Mircea Andreescu - Nea Chican

Lemne Mihail - Activist

Răzvan Vasilescu - Director Teatru

Vlad Jipa - Tovarășul Marcel

Iulian Burciu - Călăuza

Remus Stănescu - Tânăr Securist

Dana Piroiu - Căntăreața Gloria

Florin Calbajos - Securist 1

Afrodita Androne - Secretară Platou

Florentina Năstase - Asistentă Platou

Nicu Rotaru - Trecător Cu Câine

Mario Marin - Copil Cu Pocnitori

Claudia Susanu - Vânzătoare Librărie (Voce)

Vlad Chiriță - Oprea (Voce)

Actori Plugușor: Călin Topor, Cătălin Magdalinis, Claudia Amuzica, Corina Dragomir, Șerban Josanu, Valentina Iumen;

Studenți scenetă: Ana Teodora Radu, Denisa Iova, Florin Aioane, Ilinca Neacșu, Mihai Ștefan;

Figurație specială: Bogdan Brumă - Grănicer; Robert Bîclea - Grănicer; Răzvan Marinescu - Milițian;

Studenți cămin: Eduard Chimac; Elena Asofiei; Flori Priceputu; Ioana Andrei

Muncitori casa Margareta: Adrian Dumitrașcu; Marius Yasser Vacniuc; Octavian Velicu

Coordonator cascadori: Răzvan Gheorghiu

Cascadori: Alex Caragea, Calin Ferezan, Cătălin Iacob, Ștefan Oancea

Consultant Scenariu: Nikos Panayotopoulos (Mediterranean Film Institute)

Colaboratori scenariu: Iulia Lumânare; Alexandru Done; Adrian Drăgan

Consultant Dialoguri: Andreiana Mihail

 

ECHIPE

 

UNIT 1 

Regizor Secund: Vlad Chiriță

Asistenți Regie: Tiberiu Toth, Maya Gălan

Secretară Platou: Elena Văncică

Coordonator Producție: Irina Enea

Asistent Coordonator Producție: Hemi Mihuț

Manageri Locații: George Croitoru, Mădălina Manda

Scouteri Locații: Maria Ioncea, Ciprian Homm

Coordonator Mașini De Joc: Răzvan Marinescu

Operator Cameră: Dan Liutic

Focus Puller: Georgică Ilie, Tavi Sotir

Asistenți Cameră: Florin Chiriță, Jonny Thomson

Video Assist: Marius Edu

Tehnician Imagine: Elena Bolintiru, Alexandra Băbău

Sound Mixer: Alex Dragomir, Mirel Cristea

Operatori Boom: Iolanda G Rleanu, Vlad Gligor, Vlad Voinescu, Florian Dumitru

Electrician Șef: Octavian Andreescu

Best Boy: Armand Lupșa

Electric: Dario Andreescu, Liviu Oboroceanu, Daniel Cosor, Liviu Dărescu, Florin Ion

Key Grip: Răzvan Crețan

Grip: Sorin Stanciu, Florin Ene, Ionut Gîlcă, Cosmin Popescu

Key Grip • Additional: Răzvan Vasile

Best Boy Grip • Additional: Alexandru Băcilă

Grip • Additional: Harun Ozagdas

Tehnician: Sfx Doru Crețu

Supervizor Tehnic: Lorand Lorincz

Machiaj: Iulia Roșeanu

Asistentă Machiaj: Sandra Pătrăuceanu

Stilist Păr: Domnica Bodogan

Asistent Stilist Păr: Cristina Chițu

Costume On Set: Mădălina Pletoianu

Asistent Costume: Simona Alecu, Andreea Tänäsescu

Recuziter Șef: Bogdan Dumitru

Leadman: Laurențiu Dumitru

Recuziteri: Angel Pila, Nicolas Pila, Niculae Dobre, Simion Alexandru

Key Set Pa Mircea Vasile

Set Pa Cătălin Badea, Costinel Vătafu, Mihai Iancu

Coordonator Transport: Bogdan Cîrstea

Director Casting Figurație: Michel Horațiu Bob

Coordonatori Figurație: Florin Baboi, Nicoleta Ion

Grafica: Nenad Radojčić, Dan Samoilă

Fotografi: Matei Bumbuț, Cristian Vasile, Mihnea Buzatu

Coordonator Cascadori: Răzvan Gheorghiu

Cascadori: Alex Caragea, Călin Ferezan, Cătălin Iacob, Ștefan Oancea

Coordonator Post-productie: Viorel Chesaru

Editor Efecte Vizuale: Dragoș Tănase                               

Vfx (Serbia): Sandra Bogdanović (Digitalkraft)

Editor  On Set: Ružica Anja Tadić

Sound Design, Editare Sunet, Foley Artist, Mixaj: Sebastian Zsemlye

Foley Recording: Ina Bozdog

Foley Recording: Ștefan Buculeasa

Contabil Șef: Florina Baicu

Analist Financiar: Corina Diaconescu

Contabil: Antonia Costea

Voluntari Producție: Filip Poștovei, Gerard Ouatu, Leeanna Hedeșiu

Voluntari Cameră: Andreea Stanciu, Ioana Halmajan

Voluntar Regie: Arina Litvinova

Asistentă Personală Regizor: Ruxandra Alexa

Personal Medical: Iuliana Mandriș; Nord • Grupul Medical Provita; Emergency Medical Home; Ambulanța Crismed

Operator Generator: Cornel Biciu

Camion Electrică Și Costume: Cosmin Cioran

Camion Machiaj Și Păr: Adrian Buican

Șoferi: Florin Banică, Dragoș Bogdan, Cătălin Petre, Gheorghiță Pletoianu

Catering: Mircea Florea, Elena Florea, Maria Voivozeanu, Mihai Dănăilă, Dragoș Babuș

UNIT 2

Producător de linie: Smaranda Sterian

Unit Production Manager: Ana Ciobanu

Coordonator Producție: Corina Diaconescu

Asistent Manager Producție: Nicu Ilie

Regizor Secund: George Gugulici

Asistent Regie: Anca Oproiu

Secretarã De Platou: Cornelia Ștefan

Coordonator Figurație: Cosmin Eross

Asistenți Coordonator Producție: Liviu Costin, Vali Simion, Costică Pletoianu

Asistent Cameră: Iulian Ion

Tehnician Cameră: Adrian Bârsan

Tehnician Imagine: Dragoș Bărbăcioru

Key Grip: Mitică Drăguț

Grip: Marius Predescu

Operator Boom: Iolanda Gârleanu

Manager Locații: Andrei Roșu

Asistent Machiaj: Ticulina Truică

Asistent Păr: Claudia Peta

Asistenți Costume:  Luminița Crăciun, Mădălina Pletoianu

Recuziter Șef: Costin Drăgan

Recuziteri Florin Mirgheș, Justin Petcu, Andrei Porumbelu, Cristina Drăgan

Editare Sunet Alex Dragomir, Rareș Marinoiu

Ssm: Andrei Roșu

Ofițer Covid: Gina Mihai

Catering: Alin Bonciog, Marian Chirițã

Șoferi: Tudor Constantin, Florin Bănică, Adrian Buican, Gabriel Sandu, Mihai Dragan, Petrișor Ioniță

UNIT 3

Unit Production Manager: Vlad Iorga

Montaj: Andrei Bălășoiu

Regizor Secund: George Gugulici

Scenografia: Ramona Vârtosu

Tehnician Imagine: Ioana Florescu

Asistent Camera: Matei Ioncică

Editare Sunet: Ina Bozdog

Operatori Boom: Mirel Cristea, Florian Stoica

Fotograf: Sorin Stuparu

Machiaj și Păr: Bianca Marca

Vfx: Cristiana Apostol

Recuziter Șef: Doru Pribeag

Subtitrare și Traducere: Raluca Cîrcea

 

MULȚUMIRI SPECIALE

Adrian Titieni, Gabriela Hamzescu, Carmen Tănase, Dan Rădulescu, Lucreția Sylvia Cancer, Nuami Dinescu, Puiu Lăscuș, Eric Bob Cioran, Johnny Bădeliță, Irina Florea, Anca Drăgoi, Laura Paraschiv, Corina Șuteu, Doina Torcătoru, Andreea Hîrlavu, Radu Ciprian, Alexandra Mărțoiu, Marc Brănescu, Adriana Negulescu, Dan Dobriță, Sabina Pop Rlan, Mihaela Cenușe, Alexandra Mărțoiu, Florina Vărzariu, Magda Popescu, Nicolae Constantin Munteanu, Victor Lungu, Răzvan Sălășan, Victor Ciupercă, Violeta Necula, Valerică Poncea, Marinela Țepuș, Sebastian Voinea, Bojan Vuletič, Stefan Arsenijevič, Jelena Stanković, Stefan Ivančić, Vladimir Radovanović, Diana Gordon, Adriana Răcășan, Florian Titus Ardelean, Bogdan Costescu

 

 

               WORLD SALES - CERCAMON - Sebastien CHESNEAU, Dorian Magagnin

 

Partener media principal: Radio Guerrilla

 

Parteneri media: Cărturești; Zile și Nopți; Cinemap; Cinepub; Psychologies; Like 5; Weekend Adevărul; Pagina de media; News.ro; Cinefan; Cinefilia; Daily Magazine; Filme-cărți; Gen, știri; IQads; Smark; Happening, Happy Fish; Haute Culture; Liternet; Movienews; Observator Cultural; Playtech; Revista FILM; Revista Golan; Urban.ro, Ziarul Metropolis; Bookhub, Bumper.Club.

 

***

     COPYRIGHT KINOTOPIA/ FORUM FILM