ANUL NOU CARE N-A FOST
Distribuit
în România de: Forum Film România
Din 24 septembrie în cinematografe
Pagina
oficială: https://www.cineforum.ro/project/anul-nou-care-n-a-fost/
Durata: 2h 18
min; Gen: comedie neagră
Cu: Adrian Văncică, Nicoleta Hâncu, Emilia Dobrin, Iulian Postelnicu,
Mihai Călin, Andrei Miercure, Luca Toma, Ioana Flora, Vlad Ionuț Popescu,
Marian Râlea, Angel Popescu, Radu Gabriel, Ion Sapdaru, Gabriel Spahiu, Manuela
Hărăbor, Vasile Muraru, Mircea Lăcătuș, Ada Galeș, Elvira Deatcu, Floriela
Grapini, Ilinca Hărnuț, Victoria Raileanu, Virgil Aioanei, Nicodim Ungureanu,
Ioan Paraschiv, Sorin Cociș, Dana Voicu, Theodor Șoptelea, Alice Cora
Mihalache, Doru Cătănescu, Marius Damian, Marian Adochiței, Mircea Andreescu,
Lemne Mihail, Răzvan Vasilescu, Vlad Jipa, Iulian Burciu, Remus Stănescu, Dana
Piroiu, Florin Călbăjos, Afrodita Androne, Florentina Năstase.
![]()
●
●
Imaginea - Boróka Biró,
Tudor Platon; Montajul - Vanja Kovačević, Mircea Lăcătuș
●
●
Sunet: Alex
Dragomir, Iolanda Gârleanu; Montaj, design & mixaj sunet: Sebastian
Zsemlye/ Raza Studio;
●
Colorizarea -
Laurent Morel
●
Castingul -
Viorica Capdefier
●
Producător -
Bogdan Mureșanu
●
Ada Solomon, Viorel
Chesaru (Chainsaw Europe), Vanja
Kovacevic (All Inclusive, Serbia), sunt coproducătorii filmului, iar Irina Enea,
●
Producător
creativ - Roxana Ardelean; Director de producție - Marian Pascale
PREMII:
1.
2.
Premiul FIPRESCI
pentru Cel mai bun film,
3.
Premiul
4.
Mențiunea specială
pentru imagine Authors under 40
„Valentina Pedicini” acordată directoarei de imagine Boróka Biró,
5.
6.
Premiul pentru Cel mai bun film B3 Festival of the Moving
Image, Frankfurt, Germania, 2024
7.
Mențiune specială - Molodist Kyiv International Film
Festival, Kiev Ucraina, 2024
8.
9.
Youth Jury Prize/ Premiul Juriului Tânăr - Arras Film Festival, Franța, 2024
10.
Marele Premiu/ Golden Pyramid pentru cel mai bun film -
Cairo International Film Festival, Egipt, 2024
11.
Premiul SILVER PEACOCK pentru cea mai bună regie (Bogdan
Mureșanu) - Goa International Film Festival, India, 2024
12.
Marele Premiu „Aleksandar Saša Petrović” pentru cel mai
bun film - Original Film Festival/ Festival Autorskog Filma, Belgrade, Serbia,
2024
13.
Premiul „Gordan Mihić” pentru scenariu (acordat lui
14.
Mențiunea specială a juriului pentru montaj - Vanja
Kovacevic, Mircea Lăcătuș - Original Film Festival/ Festival Autorskog Filma,
Belgrade, Serbia, 2024
15.
Premiul New Voices New Visions, Palm Spring International
Film Festival, 2025
16.
17.
18.
Marele Premiu -
Luxembourg City Film Festival, 2025
19.
20.
Mențiune specială - Vilnius Film Festival/ Kino Pavasaris,
Lituania, 2025
21.
Premiul Publicului pentru cel mai bun film de lungmetraj -
D’A – Festival de Cinema de Barcelona, Spania, 2025
22.
23.
Cea mai bună prestație ansamblu/ BEST ENSEMBLE - SEEfest
(South East European Film Festival in Los Angeles), SUA, 2025
24.
Mențiunea specială a Juriului -
SIFF (Seattle International Film Festival), SUA, 2025
Câștigător a 10 trofee la Premiile Gopo
2025
1.
Premiul pentru Cel mai bun film de lungmetraj;
2.
3.
Premiul pentru Cea mai bună actriță în rol principal -
Nicoleta Hâncu pentru rolul Florina Miu;
4.
Premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal - Adrian
Văncică, pentru rolul Gelu;
5.
Premiul pentru Cea mai bună regie - Bogdan Mureșanu;
6.
7.
Premiul pentru Cel mai bun montaj - Mircea Lacatus și
Vanja Kovačević;
8.
Premiul pentru cel mai bun sunet - Sebastian Zsemlye;
9.
10.
Premiul pentru Cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură
-
NOMINALIZAT LA: European Film Awards, European
Discovery 2024 – Prix FIPRESCI
2024
●
●
Festivalul Internațional de Film de la Vancouver, Canada.
●
Festivalul
Internațional de la Zurich
●
B3 Festival of the
Moving Image, Frankfurt, Germania
●
Philadelphia International Film Festival
●
Sao Paolo International Film Festival (17-30 octombrie), Brazilia
●
Jakarta Film Week (23-27 octombrie),
Indonezia
●
„Venezia a Napoli. Il Cinema Esteso”
(22-27 octombrie), Italia
●
„Molodist” International Film Festival, Kiev (26 octombrie, 3 noiembrie), Ucraina
●
Festival du Cinéma International en Abitibi-Témiscamingue (26-31 octombrie), Canada
●
Thessaloniki International Film Festival (31 octombrie - 10 noiembrie)
●
FilmFestival Cottbus (FFC, 5-10 noiembrie), Germania
●
Zagreb Film Festival
●
Arras Film Festival
●
Lisboa Film Festival (8-17 noiembrie),
Portugalia
●
LIFFE - Ljubljana International Film
Festival, Slovenia (13 - 24 noiembrie)
https://www.liffe.si/en/films/festival-sections/perspectives
●
Cairo International Film Festival (13 -
22 noiembrie), Egipt
●
Original Film Festival/ Festival Autorskog Filma,
Belgrade, Serbia
●
Semana del Cine, Peru (6-16 noiembrie)
●
Goa International Film Festival (20-28
noiembrie)
●
Belgrade Original Film Festival, Serbia
●
International Film Festival of Kerala
(IFFK)
●
Haifa Film Festival, Israel
2025
●
Palm Springs International Film Festival,
SUA, 2025
●
Trieste Film Festival, Italia, 2025
●
●
Kustendorf Film Festival, Serbia, 2025
●
Göteborg International Film Festival,
Suedia, 2025
●
Filmfestival
Oostende ~ Festivalul de Film de la
Ostende
●
Göteborg
International Film Festival
●
Festival Chefs Op
en Lumière Chalon sur Saône
●
Europa ! Europa, Australia, 2025
●
Vilnius Film Festival "Kino
Pavasaris", Lituania, 2025
●
Luxembourg City Film Festival, Luxemburg,
2025
●
D’A – Festival de
Cinema de Barcelona, 2025
●
●
HKIFF - Hong Kong International Film
Festival, 2025
●
Istanbul Film Festival - IKSV, Turcia,
2025
●
Midnight Sun Film Festival, Findlanda,
2025
●
Crossing Europe
Film Festival Linz, Austria, 2025
●
SEEFEST, Los Angeles, SUA; 2025
Info
Lungmetrajul de
ficțiune „Anul Nou care n-a fost” completează povestea scurtmetrajului „Cadoul
de Crăciun”, unul dintre cele mai apreciate titluri românești, cu 200 de
selecții internaționale și 72 de premii. Câștigător al premiului pentru Cel mai
bun scurtmetraj european (la gala premiilor Academiei de Film Europene, 2019), Premiul Gopo pentru
cel mai bun scurtmetraj (2019) și al trofeelor pentru Cel mai bun scurtmetraj
la Berlin, Clermont-Ferrand, Cottbus, TIFF și multe altele în 2018,
scurtmetrajul regizat de Bogdan Mureșanu s-a aflat pe lista de propuneri pentru
nominalizările la Premiile Oscar 2020 și este cel mai premiat scurtmetraj
românesc din toate timpurile. Scurtmetrajul
îi are în distribuţie pe Adrian Văncică, Ioana Flora și Luca Toma. Acţiunea
filmului are loc în seara de 20 decembrie 1989, când când Marius, un copil de 9
ani, le dezvăluie părinților conținutul scrisorii trimise lui „Moș Gerilă”, iar
aceștia își dau seama că include un mesaj foarte periculos pentru siguranța
tuturor.
Descriere:
Povești
interconectate se desfășoară într-o singură zi, în care personajele caută
normalitate, siguranță, iubire, libertate și sens, într-o lume absurdă,
alimentată de frică.
După fuga unei actrițe care avea un rol important în programul patriotic de
Anul Nou, o echipă TV caută soluții rapide pentru a o înlocui. O tânără actriță
de la un teatru de stat vrea să scape de rolul patriotic pentru care este
chemată la televiziunea publică. Fiul unui regizor TV și colegii săi, studenți,
urmăriți de Securitate, plănuiesc să fugă din țară. Regizorul trebuie să aleagă
între a-și salva fiul de la exmatriculare și a-și proteja colegii. O pensionară
se luptă să-și păstreze amintirile înainte de demolarea casei. Un muncitor
încearcă să-și protejeze familia după ce copilul a scris o scrisoare
periculoasă către „Moș Gerilă”.
Logline:
Cea
mai neobișnuită zi.
Un puzzle de personaje în căutare de normalitate, siguranță, libertate și sens.
Sinopsis scurt
Este 20 decembrie
1989. România fierbe, dar nimeni nu vorbește despre asta. Viața pare să
continue ca de obicei, cu piese de teatru cenzurate, case demolate, proletari
adunați pentru o mare demonstrație, momente artistice ale studenților care
ironizează comunismul, în același timp cu spectacolele TV care se pregătesc de
Anul Nou pentru glorificarea lui Ceaușescu. În disconfortul casele lor
neîncălzite, oamenii încă se luptă cu problemele vechi de când lumea:
diferențele de opinie dintre tată și fiu, nostalgia după un fost iubit sau ura
față de mama soacră.
Dar, mai presus de toate, Securitatea veghează vigilent.
Sinopsis lung
În dimineața zilei de miercuri, 20
decembrie 1989, prognoza meteo la radio spune „Este foarte cald pentru această
perioadă a anului” - totuși, această informație nu îl impresionează pe
Fiul său,
...care este căsătorită cu Gelu și au un fiu de opt ani pe nume
Marius. Marius încă mai crede în Moș Crăciun (Moș Gerilă), căruia îi scrie o
scrisoare cu dorințe. El este un copil bun, care își iubește mult părinții, așa
că îi cere Moșului să le aducă și lor cadouri. Așa că îi cere Moșului să
împlinească dorința secretă a tatălui său, pe care l-a auzit de multe ori
șoptind: „Îmi doresc să moară Nea Nicu!” (TN: Nea Nicu = Nicolae Ceaușescu).
Chiar dacă este un bun proletar, Gelu nu este imun la lipsa de căldură, foame,
sărăcie… și frică. El descoperă acest nou sentiment când Marius îi spune ce a
scris în scrisoarea pe care deja a trimis-o. Frica lui Gelu este total legitimă
- dacă scrisoarea fatală este citită și expeditorul identificat, Gelu va fi
considerat un opozant oficial al regimului. Acest lucru va veni cu un preț pe
care Gelu nu este dispus să-l plătească: nu este un insurgent, nu strigă, doar
comentează în șoaptă. Nu vrea să fie un erou, așa că frica lui ia forma furiei
împotriva fiului său nechibzuit, dar naiv. Totuși, furia nu rezolvă problema,
așa că Gelu încearcă disperat să găsească o soluție pentru a face scrisoarea să
dispară - ce-ar fi să toarne ceva în cutia poștală în care Marius a pus misiva
pentru Moș Crăciun? Această operațiune secretă și periculoasă va fi realizată
la adăpostul nopții. Până atunci, Gelu este ocupat cu diverse treburi: în
principal, să ajute o bătrână numită Margareta Dincă să se mute din casa ei de
pe strada Uranus din orașul vechi - o casă care urmează să fie demolată - într-un
apartament nou dintr-un bloc de locuințe. Această misiune i-a fost încredințată
lui Gelu de un executiv de la locul său de muncă, tovarășa Camelia Dincă, care
este nora Margaretei...
Camelia este căsătorită cu Ionuț Dincă,
un ofițer de securitate. Poziția puternică a lui Ionuț nu o ajută pe mama sa în
vârstă, Margareta; casa ei nu poate fi salvată. Urmează să fie distrusă
împreună cu întreaga vecinătate printr-o decizie luată la cel mai înalt nivel.
Mama sa nu vrea să părăsească casa în care a locuit decenii întregi. Este
foarte atașată de acest loc prin fire fine de amintiri plăcute și dragi, în
special despre soțul ei decedat. Margareta Dincă este indiferentă la motivele
practice și la modă ale mutării într-un bloc nou de apartamente. Acceptă
mutarea impusă de regim doar de fațadă. Chiar dacă pare împăcată și
înțelegătoare - cu excepția unor mici remarci răutăcioase - Margareta este
hotărâtă să moară în patul ei, în vechea ei casă. Fiind angajat în îndatoririle
sale de muncă și în sarcina de a monitoriza campusul studențesc, Ionuț Dincă nu
este conștient de planul sinistru al mamei sale. În același timp, agitația din
jurul mutării mamei sale combinată cu sentimentul vag al unor schimbări
iminente și dramatice - un sentiment care a crescut după ce superiorul său i-a
dat unele informații interne - l-au făcut să ignore unele fapte din campusul
studențesc pe care trebuia să le supravegheze. Unul dintre aceste fapte este
despre un anumit student numit Laurențiu Silvestru, fiul lui Ștefan Silvestru,
regizorul TV.
...care, între timp, a reușit să rezolve
problema cauzată de actrița fugită care făcea parte din spectacolul dedicat
dictatorului Ceaușescu pentru noaptea de Revelion. A înlocuit-o cu o actriță de
teatru, o anumită Florina Miu, care află despre această „onoare” în timpul
repetiției pentru piesa „Cameristele” de Jean Genet. Florina este într-o
profundă suferință emoțională deoarece este extrem de îngrijorată de soarta
fostului său iubit care s-a mutat la Timișoara după despărțirea lor dureroasă.
Nu poate lua legătura cu el deoarece conexiunile telefonice sunt întrerupte în
urma evenimentelor grave din oraș. Relatările despre proteste și masacrul care
a urmat au fost difuzate de Radio Europa Liberă, așa că știa că îngrijorările
ei erau justificate. De asemenea, se simte vinovată de despărțire și, în
consecință, de plecarea lui la Timișoara. Astfel, starea ei emoțională nu o
ajută să primească corespunzător „prețioasa” propunere de a apărea într-o
emisiune TV și de a recita un poem grotesc encomiastic. Noul ei iubit, Alex,
regizor de teatru, și o colegă actriță încearcă să-i dea câteva sfaturi
înțelepte și practice și, de asemenea, să o motiveze, dar fără succes: Florina
încearcă disperată să evite această rușine...
Toate aceste povești, toate aceste vieți
aparent paralele se întâlnesc în puncte invizibile și toate duc la o rezoluție
comună: sfârșitul unei lumi, căderea regimului comunist în România.
Notă regizorală:
Întotdeauna am fost interesat de ceea ce
înseamnă ACUM. Mai ales când vine vorba de un ACUM istoric, și anume un moment
unic în timp care îi conectează pe toți la o conștiință comună. Unele dintre
aceste momente sunt de fapt puncte de schimbare într-o paradigmă istorică, cum
ar fi, de exemplu, Revoluția Română, probabil cea mai televizată revoluție din
lume, dacă nu chiar prima. Am vrut totuși să abordez subiectul din perspectiva
microscopică a oamenilor obișnuiți și nu de sus în jos. Am vrut să recreez acel
moment în timp în care schimbarea a avut loc fără ca măcar să fie observată. O
schimbare care a șters complet o dictatură pentru a face loc libertății și
demnității.
Acesta este un film cu o viziune
simfonică asupra unui eveniment istoric care a fost poate de prea multe ori
prezentat în filmele noastre printr-o singură lentilă.
Urmărind acțiunea și personajele, vedem
cu poveștile lor se întrepătrund și se suprapun. Cea mai mare provocare a fost să găsim
introducerea potrivită, să creez legături subtile, să redau un context comun,
cu fire distincte, dar să păstrez impresia că totul se petrece simultan. Am
ales o structură de puzzle, în care piesele din fiecare poveste se grupează mai
mult la început, se despart la mijloc și apoi se apropie unele de altele înspre
finalul finalul filmului.
Notă de producție
Producția filmului a început practic odată cu filmările
pentru scurtmetrajul „Cadoul de Crăciun”,
continuat în toamna 2021 cu câteva zile de filmare de încercare a
acestui tip de narațiune multistory…
În noiembrie și decembrie 2022 s-a filmat cea mai mare parte, inclusiv
reconstituirea demonstrației din 21 decembrie (peste 200 oamenii la figurație,
filmat într-o fabrică și în Piața Revoluției). În februarie 2023 au continuat
filmārile, iar în martie au fost filmate mici completări.
S-a filmat cu o singură cameră în afara de momentul
„Revelion la TVR/studio TVR”.
Locațiile de filmare au fost: Piața Revoluției, la Fabrica
Griro, în sediul Electrecord, în șase locații diferite - case și apartamente
din București, la Gostinu, pe malul Dunarii
(graniță), cu echipe variate, între 25 - 100 de oameni în echipă, precum
și la TVR. Momentul Revoluției a fost filmat cu o figurație în număr de 200 de
oameni, iar echipa tehnică în acea zi a implicat 40 de persoane.
Notă de montaj
Mircea
Lăcătuș (România)
ANUL NOU CARE N-A FOST este un film despre natura umană și
modul diferit în care aceasta este percepută de fiecare dintre noi.
Pentru mine, montajul filmului a fost o experiență unică, datorită faptului că
structura nu a fost stabilită de la început. Succedarea celor șase povești a
fost o chestie complicată, care a făcut ca filmul să fie ca un organism viu,
care în fiecare zi de montaj ne surprindea cu asocieri noi. Colac peste pupăză,
în film am avut și șansa să-mi joc propriul rol, de editor la TVR, ocazie cu
care am putut să văd și partea cealaltă, experiența din fața camerei de filmat.
Vanja Kovacevic (Serbia)
Am intrat ceva mai târziu în acest proiect. Abia îl cunoscusem pe
Bogdan și mi-a arătat ceva, să-i spunem un ansamblu, al filmului pe care încă
îl filma la acea vreme. Acel „montaj” era foarte lung, avea scene lipsă și, cel
mai important: nu avea traducere. Dar l-am vizionat, tot întregul. Mi-au plăcut
imaginile, chiar dacă nu am înțeles mare parte din ele, am avut comentarii, iar
el mi-a cerut să mă alătur echipei. După ce a lucrat o vreme cu Mircea Lăcătuș,
care de altfel joacă rolul editorului în film, Bogdan a venit la Belgrad cu o
variantă lungă de montaj, dar de data aceasta avea subtitrări. Este amuzant cum
aceleași puncte și scene și lucruri în general care mă deranjau când îl
vizionam cu traducere, erau aceleași cu care aveam probleme și înainte să pot
înțelege totul sau aproape totul. Așa că, din acel moment, în principal,
ne-am jucat cu structura filmului.
Deoarece filmul urmărește poveștile a șase personaje, care sunt parțial
conectate și se suprapun, părea la acea vreme că posibilitățile sunt
nelimitate. Dar provocarea era: cum să nu confuzăm publicul și să introducem
fiecare personaj la începutul filmului și totuși să păstrăm impresia că toate
se întâmplă simultan. Povestea pe care o urmărim în acest film, se desfășoară
în puțin peste 24 de ore; și singura modalitate de a face asta și de a nu avea
un film de 5 ore la final, a fost să tăiem „evidențele”, să abandonăm această
dramaturgie a „muncii în progres” a fiecărei povești, și mai degrabă să o
structurăm ca un puzzle. Așadar, bucățile fiecărei povești erau mai grupate la
început, astfel încât să ne putem juca mai mult cu ele spre sfârșitul filmului.
Cheia pentru a „lăsa" fiecare poveste să curgă, înainte de a tăia la
următoarea, a fost întotdeauna un fel de „cliffhanger”, cu ideea că privitorul
va fi mai implicat în anticiparea a ceea ce se va întâmpla în continuare cu
personajele.
Personaje
Gelu
- Adrian Văncică
Gelu este un muncitor într-o fabricǎ bucureşteană şi pare
genul de personaj simpatic, dar fǎrǎ vreo trǎsǎturǎ de caracter care sǎ-l
scoatǎ în evidență. A fost conceput de regizor drept o ființă anistorică, dar
care ajunge în mod ironic să fie implicat într-o Revoluție. E un anti-erou care
ajunge să aibă curaj din prea multă frică. Gelu este, de altfel, și personajul
central din scurtmetrajul „Cadoul de Crăciun” și, în cazul acestui lungmetraj,
unul dintre cele șase personaje principale. Într-un fel sau altul, face parte
din tipologia des întâlnită a taților de atunci, care puteau trece într-o clipă
de la glumă la accese de autoritate.
„Mi-am închipuit acest regizor din TVR ca pe un bărbat
care în tinerețe avea cu totul altfel de aspirații decât să regizeze o emisiune
ridicolă precum Plugușorul Patriotic. Iar culmea ridicolului este să fi
implicat în ultima astfel de emisiune.” Ștefan nu este un bărbat lipsit de
demnitate și inteligență, însă, undeva pe parcursul vieții lui a greșit ori nu
a avut șansa să își urmeze visul. Acum e prea târziu și își proiectează
neputințele asupra băiatului său: Laurențiu.
Margareta Dincă - Emilia Dobrin
O doamnă în vârstă cu ceva nobil în felul în care se poartă și care a
simpatizat cu idealul unei societăți mai juste. A fost, cum mărturisește chiar
Margareta, membră de partid din convingere. Acum, însă, trăiește dezamăgirea
unui regim care urmează să-i șteargă trecutul prin lucrările masive de demolare
a întregului cartier în care a trăit. Drept urmare, în ziua în care o găsim,
Margareta este un om care se pregătește să treacă în uitare cu totul. Relația
cu fiul ei este una ambiguă și, crede regizorul, este firesc așa, dat fiind că
Ionuț reprezintă un sistem pe care acum îl reneagă cu toată puterea.
Ionuț Dincă -
Iulian Postelnicu
„Am
vrut să am un securist în film. Unul despre care nu putem spune nici că-i rău,
nici că-i bun. Am vrut în mod deliberat să nu-l înțelegem, ba mai mult, să
trezească o senzație de repulsie ca și cum ar fi dintr-o specie cu sânge
rece.”, menționează Bogdan Mureșanu.
Un personaj aflat sub vremuri cărora încearcă să le facă față și nu să le
înțeleagă, Ionuț este om doar uneori în raport cu mama însingurată și cu soția
însărcinată, dar și atunci mai curând ca un reflex condiționat decât ca dat
natural. Niciodată deschis, niciodată ușor de citit, Ionuț Dincă poate fi
descifrat doar dacă i-ai putea studia microexpresiile faciale cu ajutorul unei
lupe imense. Chiar și în felul în care se mișcă are ceva robotic ca și cum doar
repetiția l-ar mai putea ține în viață.
Florina
Miu - Nicoleta Hâncu
„Ioana D’Arc. Am dorit să am în acest film un personaj
care să aibă și o scală morală cu mai multe gradații aşa încât să acționeze sau
reacționeze la evenimentele din jur pe criterii etice”, scrie regizorul. A fost
imaginată ca o mică actriță venită din provincie și care se trezește într-o
lume a compromisurilor, pe care învață să le facă, dar fără să uite că are un
radar interior pentru ce este bine sau rău. Florina are și o grație aparte,
chiar dacă ea provine mai curând dintr-o sumă de stângăcii și naivități.
Florina este una dintre cei mulți care erau conștienți de schimbările din jurul
României și sperau, mai mult sau mai puțin tacit, că se vor petrece și la noi.
Ascultă Radio Europa Liberă, are mici revolte, se autoflagelează.
Laurențiu este un băiat mai curând timid decât sigur pe sine, deși are o formă
de rebeliune născută din inadecvare. Student la Politehnică, își dorea enorm să
urmeze o carieră artistică și a intrat într-una din brigăzile artistice care
prin spectacolele lor de umor erau adeseori coșmarul securității. Laurențiu
vrea să fugă din țară tocmai pentru că nu se poate revolta până la capăt. La
urma urmei, tatǎl său este regizorul unei emisiuni dezgustătoare care
proslăvește o dictatură în cel mai deșănțat mod. Așa încât, singura salvare
posibilă pentru el este desprinderea totală. Fuga, ca atâția alții, cǎtre
oriunde. Către dincolo. Cǎtre afară.
BOGDAN MURESANU (n. 10/08/1974) – regizor, scenarist, producător
De la debutul său în 2008 cu scenariul pentru „Torța umană” (cel mai bun
scurtmetraj la competiția de scenarii TIFF), lucrările sale includ animații,
documentare, filme de ficțiune și seriale TV. 
Membru al Academiei
Europene de Film, Bogdan este cunoscut cel mai bine ca scenarist pentru
„Opinci”
- o animație premiată internațional - și pentru „Cadoul de Crăciun”
După „Anul Nou care n-a fost” - debutul său în
lungmetraj ca regizor, lucrează la „Magicianul”, o coproducție
franco-româno-croată (scurtmetraj de animație) și se pregătește să între
FILMOGRAFIE:
●
●
●
Cadoul
de Crăciun (2018) - scurtmetraj
●
●
Spid
(2016) - scurtmetraj
●
Negruzzi
14 (2016) - scurtmetraj documentar
●
Reflexul
Semmelweis (2016) - scurtmetraj experimental
SCENARIST:
●
●
Opinci (2019) - scurtmetraj de
animație, regizat de Anton și Damian Groves, cel mai bun scurtmetraj românesc
la TIFF 2019, Premiul Publicului Tânăr la Clermont Ferrand.
●
Unde este Sofia? - Mențiune Onorabilă la
Canada Film Fest Script Writing Competition, Vancouver, Canada; Cel mai bun
scenariu la Festivalul de Film OAXACA, Mexic 2012
DESPRE ACTORI
Adrian Văncică
Adrian Văncică (n. 18 martie 1977, în
Târgoviște) este un actor român cunoscut pentru performanțele sale remarcabile
în teatru, film și televiziune. A absolvit Universitatea Națională de Artă
Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, Facultatea de
Teatru, specialitatea actorie la clasa prof. univ. dr. Mircea Albulescu și a
jucat la Teatrul Nottara timp de 15 ani, până în 2021.
Văncică a câștigat popularitate și
apreciere pentru rolurile sale versatile, fiind recunoscut în special pentru
interpretarea personajului Celentano în serialul de comedie „Las Fierbinți”, în
care joacă de 12 ani, pentru care a scris peste 150 de episoade și care a
devenit un fenomen cultural în România.
Pe lângă acest rol iconic, el a avut
contribuții notabile în producții cinematografice precum „Hârtia va fi
albastră” (2006, r. Radu Muntean), „Boogie” (2008, r. Radu Muntean), „Marți,
după Crăciun” (2010, r. Radu Muntean), „Visul lui Adalbert” (2011, regia
Gabriel Achim), „America, venim” (2014,
r. Răzvan Săvescu), „Un etaj mai jos” (2015, r. Radu Muntean), „Bacalaureat”
(2016, r. Cristian Mungiu), „6,9 pe scara Richter” (2016, r. Nae Caranfil),
„Ultima zi” (2016, r. Gabriel Achim), „Alice T” (2018, r. Radu Muntean) și
altele.
Adrian
Văncică fost nominalizat la Premiul Gopo
În teatru, Adrian Văncică a colaborat cu
numeroase teatre de prestigiu din București și din țară, aducând la viață
personaje complexe și captivante. Talentul său actoricesc a fost recompensat cu
multiple premii și distincții.
Pe lângă cariera sa de actor, Văncică
este și scenarist, contribuind la diverse proiecte de televiziune și film. De
asemenea, timp de 10 ani a susținut spectacole de stand-up pe diverse scene din
România și în străinătate.
Cu o prezență charismatică și o abilitate specială de a se adapta diverselor
genuri și roluri, Adrian Văncică este unul dintre cei mai cunoscuți și
îndrăgiți actori din peisajul artistic românesc.
Mihai Călin
Mihai
Călin (n. 16 august 1968, în București) a absolvit Universitatea
Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din
București în anul 1994.
În 1995, s-a alăturat postului de televiziune ProTV, recent înființat, prezentând
pentru scurtă vreme emisiunea matinală alături de Florin Călinescu,
apoi emisiunea concurs „Știi și câștigi
Filme: În 1994 și-a făcut debutul
cinematografic în pelicula „Pepe și Fifi” (r. Dan Pița).
Au urmat numeroase roluri în cinema, precum „Second hand” (2005, r. Dan Pița);
„Concertul” (2009, r. Radu Mihăileanu); „Q.E.D.” (2013, r. Andrei Gruzsniczki),
„America, venim” (2014, r. Răzvan Săvescu), „5 minute” (2019, r. Dan Chișu),
„Metronom” (2022, r. Alexandru Belc).
Seriale: „Băieți buni” (2005),
„Iubire ca în filme” (2006), „Inimă de țigan” (2007), „Regina” (2008), „Aniela”
(2009), „Moștenirea” (2010), „O nouă viață” (2013), „Umbre” (2014), „Fructul
oprit” (2018), „Sacrificiul” (2019), „Adela” (2021), „Valea Mută” (2022),
„Lasă-mă, îmi place! Camera 609” (2023).
Mihai Călin este actor angajat la Teatrul Național București din 1994,
jucând în numeroase spectacole în București în în țară. În 2015 a fost
recompensat cu Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol secundar - Caliban
în „Furtuna” (W. Shakespeare), regia: Alexander Morfov.
În prezent joacă la TNB în mai multe spectacole spectacole precum: „Părinți și
copii”, „Nebun din dragoste”, „Exil”,
„No man’s land”, „Procesul lui Eichmann” - acesta din urmă fiind și primul
spectacol de teatru pe care l-a regizat (după un text de Motti Lerner) - premiera septembrie 2024.
Nicoleta Hâncu
Absolventă a Liceului German „Joseph Haltrich” din Sighișoara. A absolvit
Facultatea de Teatru, secția Arta Actorului, în cadrul Universității Naționale
de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” din București, la clasa
prof. Florin Zamfirescu, grupa prof. Adrian Pintea.
Actriță independentă, a colaborat de-a lungul timpului cu o mare parte din
teatrele din București (Teatrul Bulandra, Teatrul Metropolis, Teatrul
Dramaturgilor Români, Teatrul Mic, Centrul Cultural Nicolae Bălcescu) cât și
din alte orașe ale țării ( Teatrul Maria Filotti Brăila, Teatrul George Ciprian
Buzău).
Printre spectacolele în care a jucat se numără: „Interesul general” (regia
Andrei Huțuleac), „California Suite” (regia Andrei Huțuleac), „Vitrine
imposibile” (regia Iulia Grigoriu), „Zbor deasupra unui cuib de cuci” (regia
Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis), „Steaua fără nume” (regia Victor Ioan
Frunză, Teatrul Dramaturgilor Români), „O scrisoare pierdută” (regia Victor
Ioan Frunză, Teatrul Metropolis), „Amadeus” (regia Victor Ioan Frunză),
„Hamlet” (regia Victor Ioan Frunză), „Mobilă și durere” (regia Victor Ioan
Frunză, Teatrul Dramaturgilor Români), „Livada de vișini” (regia Victor Ioan
Frunză, Teatrul Metropolis), „Tartuffe” (regia Victor Ioan Frunză, Teatrul
Metropolis), „Oblomov” (Teatrul Bulandra, regia Alexandru Tocilescu), „Ce păcat
c-a fost o curvă” (regia Alexandru Darie, Teatrul Bulandra), „Lear” (regia
Andrei Șerban, Teatrul Bulandra), „Crimă și pedeapsă” (regia Andrei Grosu)
etc
Are o experiență bogată în film: „Y” (2024, r. Maria Popistasu și Alex Baciu),
„Taximetriști” (2023, r. Bogdan Theodor Oltenu), „Cititul în cafea (r. Andrei
Redinciuc), „Spre dimineață”, „Odată pentru totdeauna (r. Iura Luncasu), „O zi
bună” (r. Eduard Draghici), „Poate mai trăiesc și azi (2019, r. Tudor Jurgiu),
„Câteva conversații despre o fată foarte înaltă” (2018, r. Bogdan theodor
Olteanu), „Marița” (2017, r. Cristi Iftime), „Minte-mă frumos în Centrul Vechi
(2016, r. Iura Luncasu), „Blue spring” (2015, r. Andreea Borțun), „O poveste de
dragoste, Lindenfeld” (2013, r. Radu Gabrea), „Duminica dimineața” (r. Bogdan
Theodor Olteanu), „Taiu” (r. Iura Luncașu), „Misterul unui caz simplu” (r. Vera
Surățel), „Lungul drum spre casă” (r. Ana Chioveanu), etc.
Pentru rolul Clara din
filmul „Poate mai trăiesc și azi” a fost nominalizată la Premiile Gopo 2022, în
categoria Cea mai bună actriță în rol principal.
Iulian Postelnicu (n.
25 iunie 1978)
Născut într-un sat de lângă
granița româno-moldovenească, Iulian Postelnicu s-a mutat în copilărie la
Focșani, unde a descoperit actoria la 15 ani și s-a îndrăgostit iremediabil
de această meserie. La 22 de ani a absolvit
Universitatea Naţională de Artă Teatrală
şi Cinematografică „I.L.Caragiale” din București cu o diplomă de licență în
actorie. După absolvire, Iulian a interpretat mai multe personaje secundare în
filme precum „Domestic” (2012, r. Adrian Sitaru), „Funeralii fericite” (2013,
r. Horațiu Mălăele), „Un om la locul lui” (2018, r. Hadrian Marcu) și „Un etaj
mai jos” (2015, r. Radu Muntean), pentru
care a primit o nominalizare la Premiile Gopo
pentru cel mai bun rol secundar. În 2019, a interpretat personajul lui
Vali în „Arest” (r. Andrei Cohn), pentru care a câștigat Premiul Gopo pentru
cel mai bun actor într-un rol principal. Au urmat rolurile: Costin din „Otto
Barbarul” (2020, r. Ruxandra Ghițescu), Daniel din serialul HBO TV „Ruxx”
(2022) și Ilie din „Oameni de treabă” (2022, r. Paul Negoescu), pentru care a câștigat premiul pentru Cea
mai bună performanță la FIFF Namur, premiul pentru Performanță individuală
remarcabilă la FilmFestival Cottbus și Premiul Gopo 2023 pentru Cel mai bun
actor în rol principal. În 2023 a apărut în „Ramon” (r. Jesus del Cerro),
„Haita de acțiune” (r. Vali Dobrogeanu), „Încă două lozuri” (r. Paul Negoescu”
și „Libertate” (r. Tudor Giurgiu). Rolul Lt. Col. Dragoman din filmul Libertate i-a adus Premiul
Gopo 2024 pentru Cel mai bun actor în rol secundar. Alte două producții în care
a jucat vor fi lansate în 2024: „Moromeții 3” (r. Stere Gulea) și „Holy Week/
Săptămâna Mare” (r. Andrei Cohn).
Cele mai recente apariții au fost în serialele „Groapa” (2023, Pro TV), „Spy/
Master” (2023, HBO Max), „Brigada Nimic” (2023).
Pe lângă cariera sa de
actor, Iulian Postelnicu a lucrat ca scenarist pentru mai multe emisiuni și
seriale TV românești precum „Mondenii”, „SRC” și „Las Fierbinți”. A co-scris,
împreună cu Bogdan George Apetri, scenariul pentru lungmetrajul „Neidentificat”
(2020),
Emilia Dobrin (n. 1 august
1948, Vălenii de Munte)
Emilia Dobrin a absolvit Institutul de Artă
Teatrală și Cinematografică în 1971 și a jucat în peste 30 de filme și seriale
românești. A fost actriță la Teatrul Municipal din Ploiești între 1971 și 1977, iar
din 1978 la Teatrul Nottara din București. A jucat la Teatrul ACT, Teatrul Mic
și altele.
A interpretat peste 40 de roluri în spectacole de teatru, lucrând cu regizori
precum Dan Nasta, Sanda Manu, Ion Cojar, Ion Lucian, Alexandru Tatos, Dan Micu,
Mihai Berechet, Alexandru Dabija, Mihai Măniuțiu, Gelu Colceag, Alice Barb,
Radu Afrim, Sorin Militaru, Radu Dragomirescu și mulți alții. Are în palmares trei nominalizari pentru rol principal la
premiile UNITER.
În 2016 a primit premiul UNITER pentru cea mai bună actriță - pentru rolul
Elena din „Casa cu pisici” (r. Radu Iacoban, Teatrul Mic, București).
A jucat înainte de 1990 în filme precum „Printre colinele verzi” (1971,
r. Nicolae Breban, participant la Cannes), „Porțile albastre ale orașului”
(1975, r. Mircea Mureșan), „Mere roșii” (1976, r. Alexandru Tatos), „Bietul
Ioanide” (1980, r. Dan Pița), „Omul și umbra” (1981, r. Iulian Mihu),
„Secvențe” (1982, r. Alexandru Tatos), „Viraj periculos” (1983, r. Sergiu
Nicolaescu); „Secretul armei secrete” (1988, r. Alexandru Tatos), „Un bulgăre
de humă” (1989, r. Nicolae Mărgineanu).
Au urmat roluri în producții precum: „Furia” (2002, r. Radu Muntean),
„Binecuvântată fii, închisoare” (2002, r. Nicolae Mărgineanu), „Examen” (2003,
r. Titus Muntean), „Captivi de Crăciun” (2010, Iulia Rugină), „Tatăl fantomă”
(2011, r. Lucian Georgescu), „Câinele japonez” (2013, r. Tudor Cristian
Jurgiu), „Live” (2013, r. Vlad Păunescu), „Aniversarea” (2017, r. Dan Chișu),
„Maia, portret cu mâini” (2024, r. Alexandra Gulea).
Seriale TV: „Hacker”(2004), „Cu un pas înainte” (2007), „Triplu sec” (2018),
„Profu'” (2019).
Andrei Miercure
Andrei Miercure a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și
Cinematografică "I. L. Caragiale" București în anul 2019. Încă din
perioada facultății a lucrat cu mai mulți regizori de teatru și film, până în
prezent reușind să realizeze peste 15 spectacole de teatru și peste 10 filme de
scurtmetraj și de lungmetraj.
Și-a făcut debutul în film cu rolul lui Silviu, în lungmetrajul
"Metronom" (2022, r. Alexandru Belc), însă până atunci a mai avut
câteva apariții episodice în mai multe producții naționale și
internaționale - „Un Pas În Urma
Serafimilor" (2016, r. Daniel Sandu), „Turnul din Pisa" (2019), „Po
Tamburi"(2021).
În prezent este actor angajat al Teatrului Evreiesc de Stat și colaborează cu
câteva teatre din București, precum
Teatrul de Comedie, Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”, Teatrul
Godot.
Melodii de pe coloana sonoră:
«OAMENI»
Autori muzică şi versuri: Ţeicu
Ioan-Marius / Dumitru Ovidiu
Artist-interpret: Aurelian Andreescu; (P)
1973, Electrecord România
«BOLERO»
Compozitor: Maurice Ravel; Artist-interpret: Orchestra Naţională Radio, dirijor
Emanuel Elenescu; (P) 1993, Electrecord România
«MAGISTRALA ALBASTRĂ» Autori muzică şi versuri: Vasile V.
Vasilache / Aurel Storin
Artist-interpret: Mirabela Dauer & Dan Spătaru; (P) 1985, Electrecord
România
«HAI SĂ NE IMAGINĂM» Autor muzică şi versuri: Ion Cristinoiu;
Interpret: Ion Cristinoiu; (P) 1983, Înregistrare Radio România
«CASA MEA» Autor muzică şi versuri: Cristinoiu Ion;
Interpret: ANGELA SIMILEA; (P) 1983, Înregistrare Electrecord România
«UN SFÂRŞIT E UN ÎNCEPUT» Autor muzică şi versuri: Iovan Leontin /
Breaz Marcel-Traian
Interpret: CELELALTE CUVINTE; (P) 1987, Înregistrare Electrecord România
«HOLIDAY» Writers/Composers: Schenker Rudolf /
Meine Klaus; © Arabella Music Edition Muenchen represented by Universal Music
Publishing; Performed by SCORPIONS; (P) 1979 BMG Rights Management
«FLORI CE-AŢI CRESCUT LA ÎNTÂMPLARE»
Autor muzică și versuri: Petru Magdin
(UCMR-ADA); Interpret: DIDA DRĂGAN
(P) 1973, Înregistrare Televiziunea Română -
TVR
«UN ZÂMBET, O FLOARE» Autor muzică
și versuri: Mihai Constantinescu; Interpret: MIHAI CONSTANTINESCU
AGENT MUZICAL: ANGELA NITA / ANGEL’S FILM PRODUCTION
***
Proiect cultural finanţat de: Ministerul
Culturii, Centrul Național al Cinematografiei, Institutul Cultural Român,
Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică, DACIN SARA, UCIN.
Realizat cu sprijinul: Creative Europe
Media
Parteneri: Conceptual Lab by Theo
Nissim, NORD Grupul Medical Provita, CROSCONSTRUCT, BDG, Liliac, NOSTALGIA,
Emergency Medical Home, Fan Courier, Happy Cinema.
Distribuitor: Forum Film
Social
media: Facebook
- Instagram
Partener media
principal: Radio Guerrilla
Parteneri media: Cărturești; Zile și Nopți; Cinemap; Cinepub; Psychologies; Like 5; Weekend Adevărul; Pagina de media; News.ro; Cinefan; Cinefilia; Daily Magazine; Filme-cărți; Gen, știri; IQads; Smark; Happening, Happy Fish; Haute Culture; Liternet; Movienews; Observator Cultural; Playtech; Revista FILM; Revista Golan; Urban.ro, Ziarul
Metropolis; Bookhub, Bumper.Club, Bazar de muzică; Aarc.
***
Participarea
la Veneția este susținută de Conceptual Lab by Theo Nissim, Ministerul Culturii, Centrul Național al Cinematografiei,
Institutul Cultural Român, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică,
DACIN SARA, UCIN.
***
Despre Kinotopia
Kinotopia este o
companie de producție de film și reclame, fondată în 2006. De-a lungul
timpului, echipa s-a concentrat asupra proiectelor cinematografice, adăugând
noi noi prieteni cu experiență și viziune în domeniu.
Filme // Proiecte
Despre Forum Film România
Forum
Film România
În afară de România, companiile Forum Film coordonează
distribuția de filme și în Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia și
Israel. În Israel, colaborarea Disney cu Forum Film a fost începută în urmă cu
aproape 50 de ani.
În ultimii ani, pe lângă Disney, compania distribuie şi
producții locale:
***
GENERIC
Adrian
Văncică - Gelu
Nicoleta
Hâncu - Florina
Emilia
Dobrin - Margareta Dincă
Iulian
Postelnicu - Ionuț Dincă
Mihai
Călin - Ștefan Silvestru
Luca
Toma - Marius
Ioana
Flora - Mariana
Marian
RâLea - Mihalcea
Angel
Popescu - Alex
Radu
Gabriel - Cameramanul Gabi
Ion
Sapdaru - Tovarășul Vârtosu
Gabriel
Spahiu - Benghe
Manuela
Hărăbor - Alina Silvestru
Vasile
Muraru - Nea Romică
Mircea
Lăcătuș - Editorul
Ada
Galeș - Camelia Dincă
Elvira
Deatcu - Doamna
Florinela
Grapini - Vecina Benghe
Ilinca
Hărnuț - Scenografa
Victoria
Raileanu - Lili
Virgil
Aioanei - Coleg Gelu
Ioan
Paraschiv - Anchetator
Dana
Voicu - Farmacista
Alice
Cora Mihalache - Solange
Doru
Cătănescu - Poștaș
Marius
Damian - Nea Jiji
Mircea
Andreescu - Nea Chican
Lemne
Mihail - Activist
Răzvan
Vasilescu - Director Teatru
Vlad
Jipa - Tovarășul Marcel
Iulian
Burciu - Călăuza
Remus
Stănescu - Tânăr Securist
Dana
Piroiu - Căntăreața Gloria
Florin
Calbajos - Securist 1
Afrodita
Androne - Secretară Platou
Florentina
Năstase - Asistentă Platou
Nicu
Rotaru - Trecător Cu Câine
Mario
Marin - Copil Cu Pocnitori
Claudia
Susanu - Vânzătoare Librărie (Voce)
Vlad
Chiriță - Oprea (Voce)
Actori Plugușor: Călin Topor, Cătălin Magdalinis, Claudia Amuzica,
Corina Dragomir, Șerban Josanu, Valentina Iumen;
Studenți scenetă: Ana Teodora Radu, Denisa Iova, Florin Aioane, Ilinca
Neacșu, Mihai Ștefan;
Figurație specială: Bogdan Brumă - Grănicer; Robert Bîclea - Grănicer;
Răzvan Marinescu - Milițian;
Studenți cămin: Eduard Chimac; Elena Asofiei; Flori Priceputu; Ioana
Andrei
Coordonator cascadori: Răzvan Gheorghiu
Cascadori: Alex Caragea, Calin Ferezan, Cătălin Iacob, Ștefan Oancea
Consultant Scenariu: Nikos Panayotopoulos (Mediterranean Film
Institute)
Colaboratori scenariu: Iulia Lumânare; Alexandru Done; Adrian Drăgan
Consultant Dialoguri: Andreiana Mihail
ECHIPE
UNIT 1
Regizor Secund: Vlad Chiriță
Asistenți Regie: Tiberiu Toth, Maya Gălan
Secretară Platou: Elena Văncică
Manageri Locații: George Croitoru, Mădălina Manda
Coordonator Mașini De Joc: Răzvan Marinescu
Operator Cameră: Dan Liutic
Focus Puller: Georgică Ilie, Tavi Sotir
Asistenți Cameră: Florin Chiriță, Jonny Thomson
Video Assist: Marius Edu
Tehnician Imagine: Elena Bolintiru, Alexandra Băbău
Sound Mixer: Alex Dragomir, Mirel Cristea
Operatori Boom: Iolanda G Rleanu, Vlad Gligor, Vlad Voinescu, Florian
Dumitru
Electric: Dario Andreescu, Liviu Oboroceanu, Daniel Cosor, Liviu
Dărescu, Florin Ion
Key Grip: Răzvan Crețan
Grip: Sorin Stanciu, Florin Ene, Ionut Gîlcă, Cosmin Popescu
Key Grip • Additional: Răzvan Vasile
Best Boy Grip • Additional: Alexandru Băcilă
Grip • Additional: Harun Ozagdas
Supervizor Tehnic: Lorand Lorincz
Asistentă Machiaj: Sandra Pătrăuceanu
Stilist Păr: Domnica Bodogan
Asistent Stilist Păr: Cristina Chițu
Costume On Set: Mădălina Pletoianu
Asistent Costume: Simona Alecu, Andreea Tänäsescu
Recuziteri: Angel Pila, Nicolas Pila, Niculae Dobre, Simion Alexandru
Key Set Pa Mircea Vasile
Set Pa Cătălin Badea, Costinel Vătafu, Mihai Iancu
Coordonator Transport: Bogdan Cîrstea
Grafica: Nenad Radojčić, Dan Samoilă
Coordonator Cascadori: Răzvan Gheorghiu
Cascadori: Alex Caragea, Călin Ferezan, Cătălin Iacob, Ștefan Oancea
Coordonator Post-productie: Viorel Chesaru
Editor Efecte Vizuale: Dragoș Tănase
Vfx (Serbia): Sandra Bogdanović (Digitalkraft)
Editor On Set: Ružica Anja
Tadić
Sound Design, Editare Sunet, Foley Artist, Mixaj: Sebastian Zsemlye
Foley Recording: Ina Bozdog
Analist Financiar: Corina Diaconescu
Contabil: Antonia Costea
Voluntari Cameră: Andreea Stanciu, Ioana Halmajan
Voluntar Regie: Arina Litvinova
Asistentă Personală Regizor: Ruxandra Alexa
Operator Generator: Cornel Biciu
Camion Electrică Și Costume: Cosmin Cioran
Camion Machiaj Și Păr: Adrian Buican
Șoferi: Florin Banică, Dragoș Bogdan, Cătălin Petre, Gheorghiță
Pletoianu
Catering: Mircea Florea, Elena Florea, Maria Voivozeanu, Mihai
Dănăilă, Dragoș Babuș
UNIT 2
Producător de linie: Smaranda Sterian
Unit Production Manager: Ana Ciobanu
Regizor Secund: George Gugulici
Asistent Regie: Anca Oproiu
Asistenți Coordonator Producție: Liviu Costin, Vali Simion, Costică
Pletoianu
Asistent Cameră: Iulian Ion
Tehnician Cameră: Adrian Bârsan
Tehnician Imagine: Dragoș Bărbăcioru
Key Grip: Mitică Drăguț
Grip: Marius Predescu
Operator Boom: Iolanda Gârleanu
Asistent Machiaj: Ticulina Truică
Asistent Păr: Claudia Peta
Asistenți Costume: Luminița
Crăciun, Mădălina Pletoianu
Recuziter Șef: Costin Drăgan
Recuziteri Florin Mirgheș, Justin Petcu, Andrei Porumbelu, Cristina
Drăgan
Șoferi: Tudor Constantin, Florin Bănică, Adrian Buican, Gabriel Sandu,
Mihai Dragan, Petrișor Ioniță
UNIT 3
Unit Production Manager: Vlad Iorga
Montaj: Andrei Bălășoiu
Regizor Secund: George Gugulici
Scenografia: Ramona Vârtosu
Tehnician Imagine: Ioana Florescu
Asistent Camera: Matei Ioncică
Editare Sunet: Ina Bozdog
Operatori Boom: Mirel Cristea, Florian Stoica
Fotograf: Sorin Stuparu
Machiaj și Păr: Bianca Marca
Vfx: Cristiana Apostol
Adrian Titieni, Gabriela Hamzescu, Carmen Tănase, Dan Rădulescu,
Lucreția Sylvia Cancer, Nuami Dinescu, Puiu Lăscuș, Eric Bob Cioran, Johnny
Bădeliță, Irina Florea, Anca Drăgoi, Laura Paraschiv, Corina Șuteu, Doina
Torcătoru, Andreea Hîrlavu, Radu Ciprian, Alexandra Mărțoiu, Marc Brănescu,
Adriana Negulescu, Dan Dobriță, Sabina Pop Rlan, Mihaela Cenușe, Alexandra
Mărțoiu, Florina Vărzariu, Magda Popescu, Nicolae Constantin Munteanu, Victor
Lungu, Răzvan Sălășan, Victor Ciupercă, Violeta Necula, Valerică Poncea,
Marinela Țepuș, Sebastian Voinea, Bojan Vuletič, Stefan Arsenijevič, Jelena
Stanković, Stefan Ivančić, Vladimir Radovanović, Diana Gordon, Adriana Răcășan,
Florian Titus Ardelean, Bogdan Costescu
●
WORLD SALES - CERCAMON - Sebastien CHESNEAU, Dorian
Magagnin
Partener media
principal: Radio Guerrilla
Parteneri media: Cărturești; Zile și Nopți; Cinemap; Cinepub; Psychologies; Like 5; Weekend Adevărul; Pagina de media; News.ro; Cinefan; Cinefilia; Daily Magazine; Filme-cărți; Gen, știri; IQads; Smark; Happening, Happy Fish; Haute Culture; Liternet; Movienews; Observator Cultural; Playtech; Revista FILM; Revista Golan; Urban.ro, Ziarul
Metropolis; Bookhub, Bumper.Club.
***
COPYRIGHT KINOTOPIA/ FORUM
FILM